The Word Foundation
Condividi a pagina



THE

PARMA

JULY 1908


Copyright 1908 da HW PERCIVAL

MOMENTI CON AMICI

Pudete dì qualcosa nantu à a natura di u focu o di a fiamma? Sò sempri avutu una cosa più misteriosa. Ùn pudu avè alcuna informazione soddisfacente da i libri scientifici.

U focu hè u spiritu di a fiamma. A fiamma hè u corpu di u focu.

U focu hè l'elementu attivu di guidà energizante in tutti i corpi. Senza focu tutti i corpi seranu immubiliati fissi - un impussibule. U focu hè chì in ogni corpu chì obliga i particelli di u corpu à cambià. In l'omu, u focu agisce in diverse manere. L'elementu di focu entra in u soffiu è in u sangue. Da brusgià i tessuti rifiuti chì sò purtati da u sangue è alluntanati per i canali excretori, cum'è i pori, i pulmoni è u canale intestinale. U focu face chì u corpu astrale, moleculare, di forma di u fisicu cambie. Questa muda constante pruduce calore in u corpu. U focu è l'ossigenu, u corpu grossu in u quali u manifestu di u focu, stimulanu i desideri, causendu scoppi di passione è di rabbia, chì armenu u corpu astrale è utilizanu a forza nervosa. Tale azzione di u focu hè elementale è secondu l'impulsu naturale.

Ci hè un altru focu, cunnisciutu da certi cume u focu alchimicu. U veru focu alchimicu hè u focu di a mente in u pensamentu, chì resiste à l’incendi elementari è à i cuntrolli è li obliga à cunfurmà cù u disegnu intelligente cum’ellu hè determinatu da a mente; mentre chì, quand'ellu hè micca cuntrullatu da l'omu, i foci elementari di u desideriu, di a passione è di l'ira, sò cuntrullati da a mente universale, vale à dì a mente in natura, chì ùn hè micca individualizata - chjamata Diu, natura, o Diu chì agisce attraversu a natura. L'omu, cum'è mente individuale, chì agisce nantu à i foci elementari è ubligalli cunformassi à u disegnu intelligente, face chì entre in e novi cumminazzioni è u risultatu di e combinazioni di u focu elementale hè pensatu. Per mezu di u pensamentu è di u pensamentu, i chjappi di u corpu è di a materia elementale sò datu forma in i mondi invisibili. Queste forme di pensamentu in i mondi invisibili custringenu a materia brutta per adattà si à e forme.

Certi caratteristiche di u focu è di a fiamma sò chì sò caldi, chì nè per un istante ferma u listessu, sò sferenti da qualsiasi altru fenomenu chì sapemu, chì dà luce, chì pruducenu fume, chì cambianu forme riducendu elli à cendri, chì attraversu a fiamma, u so corpu, u focu apparisce cume sparisce quantunque scompare, chì sempre andanu in alto è sò indicati. U focu chì vedemu hè quella cundizione in quale u spiritu di u corpu, manteneu in ligame da materia grossa, hè liberatu è passa à u so statu elementale primitivu. In u so pianu, in u so propiu mondu, u focu hè liberu è attivu, ma in u manifestu di l'involuzione l'azione di u focu hè ridutta è cuntrullata è hè finalmente tene à u corpi di quale hè u spiritu, perchè u lume hè u spiritu in tutti i corpi. U focu mantenitu in legame per a materia brutta pudemu chjamà focu latente. Stu focu latente hè in tutti i regni di a natura. U focu latente hè, dunque, più attivu in certi dipartimenti di ogni regnu chì in altri dipartimenti di u stessu regnu. Questu hè dimustratu da u flussu è u zulfanu in u minerale, per u legnu duru è a palla in u regnu vegetale è per u grassu è a pelle in i corpi animali. U focu latente hè ancu in certi fluidi, cum'è l'oliu. Un corpu inflammable precisa a presenza solu di u focu attivu per pruvucà è libera u latente da a so prigiò. Appena evucatu, u focu latente diventa visibile per un mumentu, dopu passa in u mondu invisibile da quale vene.

U focu hè unu di i quattru elementi cunnisciuti per tutti l'occultori. U focu hè u più occulte di l'elementi. Ùn hè micca unu di l'elementi chjamati focu, aria, acqua è terra hè visibile à l'ochju, salvu a cundizione più grossa di quellu elementu. Dunque, vedemu solu e fasi o aspetti più bassi di l'elementi di quale vulemu comunamente parlà di terra, acqua, aria è focu. Ogni quattru elementi sò necessarii in a custruzione di materia fisica, è ognuna di l'elementi hè ripresentatu in cunnessione cù ognunu di l'altri. Cume ogni particella di materia fisica mantene i quattru elementi in combinazione in certe proporzioni, ognuna di i quattru elementi hè tornata à a so cundizione elementale appena a cumminazione hè sbulicata. U focu hè quellu chì solitu rompe a cumminazione è face chì l'elementi chì intrì in a combinazione tornanu à i so stati originali. Quandu u focu hè evucatu, essendu u fattore principale in corpi inflammabili, appare solu per passà. In passendu dinò causa ancu l'elementi l'aria, l'acqua è a terra per vultà à e so parechje fonti. L'aria è l'acqua ritornu si vedenu in u fume. Quella parte di u fumu chì hè l'aria, è chì si nutra di solitu in u soffiu di u fume, diventa prestu invisibile. Quella parte di u fumu chì sia l'acqua torna à l'elementu acqua da l'umidità, sospendu ancu in l'aria, è diventa invisibile. L'unica porzione restante hè a parte più grossa di l'elementu terra, chì si trova in a sumente è a cendra. Oltre u focu latente, ci hè u focu chimicu chì si manifesta da l’azzione corrosiva di certi chimichi purtati in cuntattu cù altre chimiche, da l’ossigenu assorbitu da u sangue, è da i fermenti chì causanu a digestione di l’alimenti. Allora ci hè u focu alchimicu chì hè generatu da u pensamentu. L'azzione di u focu alchimicu di u pensamentu face chì u desideriu grossu sia trasmessu in un ordine più altu di u desideriu, chì hè di novu raffinatu è sublimatu in aspirazioni spirituali, tuttu da u focu alchimicu di u pensamentu. Dopu ci hè u focu spirituale chì riduce tutte e azioni è i pinsamenti in cunniscenze è custruisce un corpu spirituale immortale, chì pò esse simbolizatu da un corpu di focu spirituale.

 

Chì hè a causa di grandi conflagrazioni, cum'è incendii di pradera è incendi chì sembranu sorgisce simultaneamente da e diverse parti di una cità, è ciò chì hè a combustione spontanea.

Ci hè parechje cause cuntributive di conflagrazioni, ma queste parechje cause sò rapprisentate in a causa immediata di a conflagrazione, chì hè a prisenza di l'elementu di u focu prima chì a flame appare. Ci vole à capisce chì u focu cum'è un elementu hè capaci di cumminà cù altri elementi, in u pianu di u focu, o in altri piani. Da a cumminazzioni di i diversi elementi, avemu un risultatu definitu. Quandu l'elementu di u focu hè prisente in grande forza, domina l'altri elementi prisenti è li obliga à ignition da a so presenza sopravvene. A prisenza di l'elementu di u focu evoca u focu in i corpi vicini è attraversu a fiamma di transizione l'elementu di u focu imprigiunatu torna in a so fonte originale. A fiamma chì salta hè aduprata da u focu chì l'evoca per entre in u mondu attraversu a fiamma. Quandu l'elementu di u focu domina l'atmosfera in una forza sufficiente, agisce nantu à tutta a materia inflammable; poi da a mera pruvucazione, cum'è l'attrito, sta materia sbocca in fiamme. Prairie o incendi di u boscu pò esse pruvucatu da u focu di u campu di un viaghjatore, o da i raghji di u sole di u tramontu, è l'incendiarismu pò esse a causa di l'incendiu di una grande cità, ma questi ùn sò micca a causa principale in ogni mumentu. Si pò spessu avè nutatu chì u sforzu di custruì un focu in cundizioni assai favurevuli hè abbastanza spessu seguitu da un fallimentu assolutu, mentre chì, nantu à u lanciamentu di un bastone incandescente in un dock, o à u pianu nudu di un grande edifiziu induve nunda pare. presente chì si brusgiarà facilmente, ma u focu hè statu generatu da u bastone di allumette incandescente è si sparghje cusì rapidamente chì hà brusgiatu un edifiziu sanu à a terra, per grande chì i sforzi sò stati per salvà. Conflagrazioni chì anu cunsumatu grandi cità sò principalmente per a presenza di l'elementu di u focu in ogni casu, quantunque l'altri cause cuntributori ponu esse.

Si dice chì a combustione spontanea hè l'unificazione troppu rapida di a materia inflammable cù l'ossigenu. Ma a causa hè principalmente per a preparazione di materia inflammable cunflittu chì attrae l'elementu di u focu. Cusì, a friczione trà dui materiali inflammabili, cum'è l'oliu è i stracci, hè seguita da l'unificazione brusca di a materia cù l'ossigenu in l'aria; questu induce l'elementu di u focu, chì principia u materiale in flame.

 

Cumu sò i metalli cum'è l'or, u cuellu è l'argentu?

Ci sò sette metalli, chì sò qualchì volta chjamati metalli sacri. Ognunu di questi hè a forza precipitata è imprigionata, a luce o a qualità chì emana da unu di i sette corpi di luce chì vedemu in u spaziu è chjamemu pianeti. A forza, o luce, o qualità, di ognunu di quelli corpi chì chjamemu pianeti hè attrattu da a terra cù a so luna. Sti forze sò viventi è sò chjamati spiriti elementari di l'elementi o pianeti. A terra cù a so luna dà corpu è forma à e forze elementari. I metalli rapprisentanu i sette tappe o gradi per quale e forze elementali devenu passà in u regnu minerale prima di pudè avè entità distinta è passà in regni più alti di a natura fisica. Ci hè parechje usi à quale i sette metalli ponu esse messi. I cure pò esse realizatu è e malatie causate da l'usu o l'abusu di i metalli. I metalli pussede qualità di vita è di morte. Ognunu di questi pò esse evucatu, cuscente o inconsciente, quandu certe cundizioni prevalenu. Saria pedantic à dà l 'ordine di u prugressu di i metalli è e so virtù currispundenti, ancu s'è no eramu in pussessu di i fatti, perchè, mentri ci hè una progressione urdinata da statu à statu di e forze elementali chì travaglianu à traversu i metalli, stu ordine ùn pudia esse fattu usu di tutti i pirsuni; ciò chì s'applicava à u benefiziu di unu seria disastru per l'altru. Ogni parsona, ancu s'è custruitu secondu u listessu pianu, hà in a so cumpusizioni certe qualità chì currispondenu à i spiriti elementari di i metalli; alcuni di questi sò benefizii, altri sò inimici. In generale, però, l'oru rapprisenta u stadiu più altu di u sviluppu trà i metalli. I sette metalli riferiti sò stagnu, oru, mercuriu, ramu, piombo, argentu è ferru. Questa enumerazione ùn deve esse pigliatu cum'è l'ordine di prugressu, o u reversu.

I metalli più cumunimenti utilizati in l'età passata ùn sò micca i più cumuni in u presente. L'oru hè cunsideratu da noi u più preziosu di i sette metalli, ancu s'ellu ùn hè micca u più utile. Pudemu più facilmente dispenser d'oru oghje chè di ferru. Di i metalli, u ferru hè u più necessariu per a nostra civilizazione, cum'è entre in tutte e fasi di a vita industriale, cum'è l'erezione di strutture alte, l'operazione di custruzzione è l'usu di navi a vapore, di ferrovie, motori, arnesi, utensili di casa è mobili. . Hè utilizatu per scopi decorattivi, è hè preziosu è essenziale in a medicina. L'altri civilisazioni anu attraversatu i so diversi periodi, chì sò cunnisciuti cum'è l'età d'oru, d'argentu, di bronzu (o di ramu) è di ferru. A ghjente di a terra, in generale, hè in l'età di ferru. Hè una età chì hè dura è chì cambia più rapidamente di qualsiasi di l'altri. Ciò chì facemu avà ci affetterà più positivamente chè à qualsiasi altra età, perchè e cose si movenu più rapidamente in l'età di ferru chè in qualsiasi altru. I causi sò seguiti da e so cunsiquenzi più rapidamente in u ferru chì in ogni altra età. E cause chì avemu stabilitu avà passanu à l'età per seguità. L'età à seguità hè l'età d'oru. In America, induve una nova razza si forma, avemu digià intrutu.

I sette metalli quì enumerati sò numerati trà i settanta elementi disposti postulati è tabulati da a scienza muderna. In quantu à cumu si formanu, avemu dettu chì e forze, e luci o e qualità chì venenu da i sette corpi in u spaziu, chjamati pianeti, sò attratti da a terra. A terra mette in opera un'attrazione magnetica è, à causa di e cundizioni prevalenti, ci sò precipitate queste forze chì sò gradualmente accumulate da l'accrezione, formendu particella nantu à particella in a cintura magnetica chì attira a forza. Ognuna di e sette forze hè cunnisciuta per u so culore è a so qualità particulari è u modu in cui e particelle si trovanu inseme. U tempu necessariu per a furmazione di qualsiasi metallo dipende da e condizioni prevalenti, cume l'oru pò esse pruduttu in un tempu assai cortu quandu tutte e condizioni necessarie sò presenti.

Un Amicu [HW Percival]