The Word Foundation
Condividi a pagina



THE

PARMA

NOVEMBER 1913


Copyright 1913 da HW PERCIVAL

MOMENTI CON AMICI

Chì hè a risata, è perchè a ghjente sta ridendu?

A risa hè l'espressione di una attitudine di a mente è di l'emozioni à traversu i soni vocali inarticulati. Da l'individuu è e circustanze chì eccitanu a so risata, dipendenu a varietà è a natura di a risa; cume a risata, titula, gurgle, di ghjuventù simplice è esuberante; u dulce, dolce argentatu, o rughjone core di una bona natura generosa; a risa di derisa, di disprezzu, di sarcasmu, d'ironia, di ridicule, di disprezzu. Eppo, ci hè a risa abominabile di l'ipocrite.

A risa hè cume un indicatore di u caratteru è a cumminazione di u corpu è di a mente di quellu chì ria, postu chì a fala hè l'indice di u sviluppu di a mente chì li dà articulazione. Un friddu in a testa, a rugosità, o altri malati di u corpu, pò effettuà a liscia è a rotundità di una risata, ma tali impedimenti in u corpu ùn ponu micca dissimulà u spiritu è ​​u caratteru chì entra in quella risata.

E vibrazioni fisiche di a risa sò causate da l'azzione di i cordi vocali è a laringe nantu à a forza aerea sopra elli. Ma l'attitudine di a mente à u mumentu di a risa dà u spiritu à a risa, è cusì agisce nantu à u sistema nervoso per cumpressione tali agitate musculari è vocali chì daranu corpu è qualità à u sonu induve u spiritu di a risa hè. spressu.

Cum'è parechji di i meraviglii di a vita, a risa hè cusì cumuna chì ùn si vede micca maravigliosa. Hè maravigliu.

Senza menti ùn ci hè una risata. Per pudè ridisce devi avè mente. Un idiota pò fà un noise, ma ùn pò micca ridisce. Una scimia pò imitassi è fà grimacci, ma ùn pò micca ridi. Un pappagallou pò imità i soni di a risa, ma ùn pò micca ridisce. Ùn si sà micca ciò chì si prova à ridisce; e tutti in u circondu sà quandu un pappagallo imita a risa. L'acelli ponu saltà è flutulare è chjappà in u soli, ma ùn ci hè micca una risa; i misgi è i misgi pò purrà, arrubbà, pounce o pate, ma ùn ponu micca ridi. I cani è i cuccioli ponu pene è saltà è scorce in sport ghjucatu, ma ùn ci hè micca datu per rire. A volte, quandu un cane guarda in un visu umanu cù ciò chì si chjama "tale intelligenza" è cù ciò chì pare esse un sguardu sapientu, si dice chì forse capisce u divertitu è ​​prova di rientà; ma ùn pò. Un animali ùn pò micca ridia. Certi animali ponu a volte imitanu i soni di a voce, ma questu ùn hè micca una capiscitura di e parolle. Pò à u massimu esse solu un eco. Un cane ùn pò capisce u significatu di parolle nè di risa. À u megliu pò riflette u desideriu di u so maestru, è in qualchì gradu risponde à quellu desideriu.

A risa hè una spressione spontanea di una rapida apprezzazione da a mente, di una cundizione chì revela inesperu qualcosa di infidenza, di starnità, di scumputibilità, di incongruosità. Sta cundizione hè furnita da qualcosa accade, o da azzione, o per parolle.

Per ottene u benefiziu tutale di a risa è per pudè riri prestu a mente deve, in più di una rapidità per capisce l'imbarazza, l'incongruenza, l'imprevistu di una situazione, avè a so facultà imaginativa sviluppata. Se ùn ci hè micca imaginatività, a mente ùn vede micca più di una situazione, è per quessa ùn manca un veru apprezzamentu. Ma quandu ci hè l'imaginazione, a mente imaginerà rapidamente da quella occorrenza altre occorrenze è situazioni risabili è mette in relazione l'incongruità cù l'armunia.

Alcune persone anu prestu a capiscenu una situazione è a vede u puntu in un scherzu. Altri pò capì a situazione, ma senza immaginazione ùn ponu vede ciò chì quella situazione suggerissi o guidaria è à ciò chì hè in cunnessione, è sò lenti à vede u puntu in scherzu o in una situazione umoristica è tardiva à truvà perchè altre persone ridianu.

A risata hè una necessità in u sviluppu umanu, è in particulare in u sviluppu di a mente per scuntrà tutte e cundizioni di a vita. Ci hè pocu risa in grinding monotonous pressure and hardships. Quandu a vita esige una lotta constante per ottene una esistenza nuda, quandu a guerra è a pestilenza spazzanu a terra, quandu a morte cuglie i so raccolti da u focu è di l'inundazioni è di u terremotu, allora si vede solu i terrori è e difficultà è e difficultà di a vita. Tali cundizioni portanu fora è custrinu a resistenza è a forza di a mente è a rapidità in l'azzione. Sti qualità di a mente sò sviluppati da affruntà è superendu tali cundizioni. Ma a mente hà ancu bisognu di facilità è di grazia. A mente accumincia a sviluppà equilibrio, facilità, grazia, da a risa. A risata hè necessaria per a facilità è a grazia di a mente. Appena i nudi necessarii di a vita sò furniti, è cumincianu à dà postu à l'abbundanza, vene a risa. A risa face a mente unbend è toglie a so rigidità. A risata aiuta a mente à vede a luce è l'allegria in a vita, è ancu u bughju è u friddu. A risata allevia a mente da a tensione dopu a so lotta cù e cose serii, severi è terribili. A risata si adatta à a mente per un novu sforzu. Per acquistà u putere di ride, a mente pò rinnuvà a so forza è affruntà e difficultà, prevene a malinconia è ancu a pazzia, è pò spessu alluntanà e malatie o malatie. Quandu un omu dà troppu attenzioni à a risa, allura l'amore di a risa impedisce di apprezzà a serietà, e rispunsabilità, i duveri è u travagliu di a vita. Un tali omu pò esse faciule è cori è di bona natura, pò vede u latu divertenti di e cose, è esse un bellu bellu cumpagnu. Ma cum'ellu cuntinueghja à fà a risa un piacè, diventa più dolce è incapace di scuntrà e riali realità di a vita. Puderà pietà è ride di l'omu chì pensa chì piglia a vita troppu seriu, eppuru capisce è apprezza a vita micca megliu chè quellu chì passa per a vita purtendu un core pisanti è gravatu da una sopracciglia.

Più di u caratteru di l'omu pò esse cunnisciutu in pocu tempu da a so risa chè da e so parolle, perchè prova di scunniscia menu è pò ammutà menu in a so risata. Cù parolle ch'ellu pò è spessu significa spessu l'oppostu di ciò chì dice.

Ùn ci hè guasi alcunu chì ùn accoglie micca e ricche, pienu di sonu, una risata generosa di apprezzazione di u misteru rapidu è u bon umore temperatu in u so voluminu è u so tonu per adatta l'occurrence è u locu, è chì falla micca per sfallà u gobble vacu o un caccara di un una persona chì persiste forte in a so cazzolera o gobble, sì o ancu l'occasione a provoca. Sì una persona hè o micca ben cresciuta, a pienezza o a prufundità di a mente o l'emozione pò esse cunnisciuta da a so risa. Quelli chì tendenu à u nervu, i ghjustizia o l'isteria, li mostraranu da i so brevi scherni spuntici, spasmodici, o per i so largu, tagliosi piercanti, di risa. U sonu rumore, raspente, metallicu, u sbuffu, u gridu, sò indicatori di carattere quant'è sicuramente un caratteru ben arrotondatu hè revelatu da a so armunia in risa. L'armunia in a risa mostra un sviluppu ben intarrugatu in carattere, ùn importa ciò chì pò occasione a risata. E discordhe in a risa mostranu mancanza di sviluppu in un caratteru, ùn importa cumu unu pò pruvà à ammuccià ciò chì li manca. E discorderie ponenu l'armunia in a risa, cume u caratteru hè sviluppatu. U tonu, u tonu è u voluminu di a discordia in a risa, indicanu a mancanza o a torsione di u sviluppu di caratteru.

Quellu chì hà un magnetisimu in a so risa hè generalmente una di una dispusizione naturale è sensu. L'usu astuto è astutu è miseru è u crudellu repele e so risate, ancu s'elli ponu ingannà o ingannà per e so parolle.

Un Amicu [HW Percival]