The Word Foundation
Condividi a pagina



THE

PARMA

Ottobre 1910


Copyright 1910 da HW PERCIVAL

MOMENTI CON AMICI

Perchè un serpente hè cunsideratu cusì diversu da e persone diverse ?. A volte, una serpente hè parlata cum'è u rappresentante di u male, in altri tempi u simbulu di a saviezza. Perchè l'omu pussede una tale paura inherente di serpenti?

L'educazione è a furmazione anu assai chì vede cù a manera in chì l'omu riguarda i serpenti è tutte e altre creature. Ma ci hè qualcosa in l'omu stessu fora di a so educazione chì cunta u restu. Un serpente pò esse cunsideratu bè venomu è malignu o cum'è u simbulu di a saviezza. Hè dipende da u puntu di vista chì si piglia. A parte di a distruzzione di u verminu chì alcuni serpenti alimentanu, ùn hè micca cunnisciutu chì i serpi cunferiscenu benefici speciali à l'omu è à u mondu, o chì presentanu abitudini più maravigliosi ch'è altri animali, o chì mostranu sintomi di intelligenza più grande di l'altri. forme animale. À u cuntrariu, sò certi volte sordi è ceci; Puderanu tralasciare cusì per entra in un stupore, incapace di difende si o di guardà fora di periculu, è a mossa di alcuni serpenti hè cusì mortale chì produce a morte appena dopu a vittima hè stata muzzicata. Ma ci sò comparativamente pochi serpi chì ùn sò micca innocu, è i muvimenti di una serpente sò trà i più graziosi è i più veloci di tutte e criature.

Ùn ci hè nunda chì un serpente ùn faci nè un scopu chì serve chì puderia ghjustificà à esse parlatu cum'è u più sàviu di e criature o cum'è u simbulu di a saviezza. Eppuru, da i primi tempi, i savi anu parlatu è e scritte l'anu parlatu cum'è u più sàviu di tutte e criature, è l'hà adupratu cum'è un simbulu di saviezza.

Ci sò parechji motivi perchè u serpente pò esse veramente chjamatu un simbulu di a saviezza. Megliu megliu chì qualsiasi altra criatura chì u serpente rapprisenta, hè assuciatu è muvutu da a putenza elettrica di l'universu, chì u putere dà a saviezza à l'omu, quandu l'omu si prepara per riceve. In a cundizione attuale di l'omu ùn hè incapacitu è ​​incapace di avè stu putere agisce direttamente attraversu ellu. L'urganisimu di u serpente hè cusì custituitu da permette a azione diretta di sta putenza elettrica. Ma u putere ùn dà micca saviezza à u serpente; agisce solu à traversu u corpu di serpente. Una mente hè necessaria per esse cuscenza è aduprà per a saviezza. Questu serpente ùn hà micca. U serpente hà u corpu di l'animali u più cumplettamente è vertebratu economicamente. A colonna spine corre per tuttu u serpente, è hè a colonna spinale attraversu quale agisce l'energia elettrica. A colonna spinale in l'omu hè in forma di serpente, ma a spina in l'omu ùn permettenu micca a putenza elettrica per agisce direttamente attraversu perchè a corrente hè spustata da a colonna spinale per l'usu attuali à chì e correnti nervose di u U corpu si ramifica da a spine hè pusatu. L'attuali dispunibilità di i nervi è l'usi di i correnti nervi impediscenu chì a putenza elettrica universale agisce direttamente à traversu u corpu è illuminendu a mente di l'omu. In i regioni addominali è pelvichi di u corpu, i nervi sò coiled, serpu-cum'è. Issi nervi furnenu avà l'organi generatori cun u so putere di azione. Si dici in i libri orientali chì cundalini, u puteri di u serpente, sò inculpati in u corpu è addurmintati; ma chì, quandu stu svegliu di u serpente si svegliera, s'illuminarà a mente di l'omu. Interpretatu, questu significa chì certe correnti nervose di u corpu, ora ùn aduprate o abuse, devenu esse chjamate in a so azzione propria; vale à dì chì saranu aperti è cunnessi cù a spine. Fate cusì hè cum'è a volta di a chjave nantu à un quadru elettricu chì accende u currente è mette in operazione a machina. Quandu u corrente hè apertu è ligatu à a spine in u corpu di l'omu l'energia elettrica hè attivata. Questu attuale attuale a primu attraversu i nervi di u corpu. Se l'urganizazione nervosa di u corpu ùn hè micca forte è adattate à l'attuale abbrucia i nervi. Sicondu l'ingaghjamentu, ferà u corpu malatu, disorganizatu, pruducia pazzi o causendu morte. Sè l'organizazione nervosa hè in forma u putere elettrifica u corpu di a forma astrale è poi clarifica è illumina a mente, cusì chì quasi istantaneamente a mente pò cunnosce di qualsiasi sughjettu riguardanti u mondu fisicu o u mondu astrale. Questa putenza hà u muvimentu di una serpente è agisce per via di a spine in a colonna spinali, chì hè in forma di serpente. Cum'è un serpente, u pudere pruvucarà a morte à quellu chì sveglia è ùn hè micca capace di masterizà. Cum'è un serpente, u pudere sviluppa un novu corpu è sferisce u so vechju mentre u serpente pende a so pelle.

L'omu hà una paura inherente di l'animali perchè ogni animali in u mondu hè una forma separata è specializata di u desideriu in l'omu, è l'animali chì l'omu teme li mostra a forma specializata di u so desideriu chì ùn hà micca dominatu. Quandu u maestru è hè capace di cuntrullà a so voglia l'omu ùn temerà micca l'animali è l'animali ùn anu micca teme è ùn ferà micca male per l'omu. L'omu hà una paura inherente di un serpente perchè ùn hà micca domandatu è ùn hè micca incapace di cuntrullà a forza in ellu chì u serpente representa. Eppuru, un serpente hà una attrazione per l'omu, anche se a paura. L'idea di saviezza hè ancu attraente per l'omu. Ma duverà superare a paura è l'amore a verità prima ch'ella possa acquistà a saviezza, altrimenti, cum'è u putere di a serpente, u distruggerà o li farà arraggià.

 

Ci hè qualchì verità in e storie chì i Rosicruciani avianu sempre lampe à brucia? Se sì, cumu sò stati fatti, chì scopu servianu, è ponu esse fatti è aduprati adesso?

Ùn ci hè micca una raghjone valida perchè i Rosicruciani o altri corpi medievali ùn deveru micca fattu è usatu lampade sempre incruciate. A ragione per chì noi pensemu oghje di e lampade sempre incendi sò un mitu inventatu da fancy, hè principalmente per e nostre nozioni chì una lampada deve esse un vasu chì cuntene materie combustibile, cume i meccanichi è l'oliu, o per via di quale si usa gas di illuminazione. , o à traversu chì un corrente elettricu passa è dà a luce per incandescenza di i filamenti. L'idea di una lampada hè, chì hè quellu à traversu quale a luce hè data.

A lampa lampurata di i Rosicruciani hè sempre raghjunata perchè pensemu chì una lampa ùn pò micca darà luce senza carburante o qualcosa chì ci hè furnitu. Ci hè pensatu chì una lampada sempre incendi hè solu una di e supposte impossibilità chì abbundanu in e tradizioni riguardanti i tempi rosicruciani è medievali.

Ùn pudemu micca avà dì cumu u Rosicrucianu o certi omi in l'età media anu fattu una lampada sempre incendi, ma u principiu nantu à questu lampada pò esse fatta pò esse spiegatu. S’intende per capiscia chì una lampada sempre incendi ùn cunsuma oliu nè gas nè altre materiale chì hè necessariu furnisce per via meccanica. U corpu è a forma di una lampa sempre ardente pò esse di un materiale adattatu à l'usi à u quale a lampa deve esse posta da a mente chì a cuncepisce è a face. A parte impurtante di a lampada hè u materiale particulare à traversu chì a luce hè data. U luminu hè induvatu da l'etere o a luce astrale. Ùn hè micca pruduttu da un prucessu ardente. U materiale chì hè usatu per induce a luce deve esse currettamente preparatu è aghjustatu o attunatu à a luce eterica o astrale. A preparazione di stu materiale è a temperazione è l'aghjustamentu di l'etere o di a luce astrale era unu di i sicreti di i Rosicruciani è di i Filòsofi di u focu. Chì tuttu questu puderia esse, hè avà dimustratu da a scuperta di a radiu. U radiu pare a dà luce senza cunsumà si nè diminuite in quantità. U radiu ùn si pò suppone dà luce da sè stessu. U lume hè induutu è focu da a radiu. A luce chì pare esse smarita da u radiu hè da etere o luce astrale. U radiu serve cum'è mediu solu à traversu quale a luce hè purtata da u mondu astrale è manifestata à i sensi fisichi.

U materiale à traversu u quale a luce di i lampi sempre incruciati di i Rosicruciani era dispostu nantu à principii simili se puderia esse statu preparatu di manera diversa è pò esse di materiale sfarente rispettu à a radiu, postu chì ci sò forme di materia diverse da radiu per mezu di a quale a luce da l'etere o u mondu astrale pò esse manifestatu in u mondu fisicu.

E lampi di sempre chì sò più pussibuli sò stati custruiti per parechji scopi è sferenti. Una lampada custruita per un scopu ùn pudia micca esse postu à tutti l'usi per i quali sò stati lampati sempre incendi. Dunque, per esempiu, a radiu dà una luce, ma u radiu ùn hè micca ora adupratu per a luce perchè micca solu a preparazione di ella hè troppu costosa per esse aduprata à un tali usu, ma perchè a luce radiata ferisce vicinu à i corpi di l'animali.

Eccu uni pochi di i scopi chì e lampe sempre capace anu pussutu esse fatte è aduprate: Per dà luce à riunioni secrete; per circà è investigà u mondu astrale è alcune di e so entità; per mantene distanti influenze è entità opposti à u travagliu in quale unu o più pò esse impegnati; per prutege u corpu fisicu è astrale durante u sonnu o mentre in transizione; cum'è mezzu per u trattamentu di metalli per a trasmutazione; cum'è mezzu di preparalli certi simuli per scopi medicinali o di effettuà maledizioni; per aghjustà i sensi di u fisicu à i sensi astrali o interni cù quale u mondu astrale invisibile puderia esse ingressu.

Altre lampade sempre incruciate puderia esse fatta ora, ma ancu se puderanu esse fatte in u futuru ùn hè micca necessariu aduprallu ora. Sò stati aduprati per e pratiche psichiche o astrali per scopi. U tempu per stu travagliu hè passatu. A mente di l'omu deve esse crescente fora di queste pratiche. Ciò chì era cuntrullatu da i mezi astrali pò è avà deve esse cuntrullatu da a mente è senza altre mezi ch'è quellu furnitu da i corpi di l’omu. A mente deve esse una luce per sè stessu. U so corpu duveria esse a lampa. L'omu devia cusì preparà u so corpu è purtallu cusì sottu à u cuntrollu di a mente chì a mente brillarà attraversu è illuminarà u mondu circundante, è fà di l'omu chì hà vistu una lampa sempre ardente chì irradarà luce per tuttu u tempu.

Un Amicu [HW Percival]