The Word Foundation
Condividi a pagina



Trè mondi circundanu, penetranu è sopportanu stu mondu fisicu, chì hè u più bassu, è u sedimentu di i trè.

- U Zodiac.

THE

PARMA

Vol. 7 APRIL 1908 N ° 1

Copyright 1908 da HW PERCIVAL

A CUSCENZA PER CUSCENZA

V

Cume una luci cuscente, l'omu allumineghja è face chjaru tuttu ciò chì brillarà. L'eternità hè da tutti i lati; quì ùn appare micca limitazione. U tempu stessu hè solu a materia cun quale travaglia. Ùn teme micca a morte nè a fiascu, ma u tempu, cum'è materia, deve travaglià cun. Questu hè fattu prima cù u corpu fisicu. Quellu chì cum'è una luce consciente intrissi veramente in u mondu di a cunniscenza duverebbe migliurà è perfezzione i diversi corpi in u so mantene prima di lascià si. Ci viderà chì ogni corpu hè di qualità particulare, è chì trà tutti i corpi di u so mondu più bassu hè u solu chì hè cunuscente di ellu stessu cum'è una luce consciente. Hà à vedelu ognunu in ellu stessu è a luce chì stà in ella; deve distingue u fisicu da a forma di u corpu, da a forma da a vita, da a vita da u desideriu, è vede ellu stessu in mezzu à tutti sti sfarenti mondi à chì appartenenu. Deve tene à ogni corpu per respira è vive in i so mondi, è attraversu amparà i so segreti è lascià cun elli u messagiu di u so destinu.

U primu hè u corpu fisicu. Attraversu u corpu fisicu puderà ghjunghje tutte e parte di u mondu fisicu. Per prucessi di circulazione, assimilazione è excrezione, u mondu è u corpu fisicu hè cumpostu da e precipitazioni, i sedimenti è i dregs di tutti l'altri mondi. U corpu fisicu hè mortu, in u sensu chì hà cessatu di vive in i mondi più alti; i particelle chì hè cumpostu sò stati ritardati in u so muvimentu in u mondu di a vita è di a respirazione è sò diventati scuri è pesanti, per quessa chì e particelle di quali u corpu fisicu hè cumpostu sò deve esse rinvivutu è relight. Questu hè u travagliu di l'omu quandu hè cusciente chì hè una luce cuscente, è hè fattu in menu gradu da l'omu ordinariu prima di scopre quella grande verità. L'omu, cum'è una luce cuscente, deve brillà à traversu stu corpu fisicu, scuru è fucile, è cusì elevate e so particelle in stadiu da l'impressione di u so pensamentu.

Hè comparativamente faciule per l'omu per elevà a materia di u so corpu fisicu, è ancu di i so corpi astrali è di a vita, una volta chì hè conscientu di sè stessu cum'è una luce cuscente.

Cusì l'omu, u pensatore, chì brilla à traversu u corpu, percepisce e particelle fisiche di a materia raggruppate in una forma è intornu. Ogni particella di ciò chì hè chjamatu fisicu hè un pocu di vita. Parechje di questi, intornu à unu cum'è u centru, formanu un cluster è questu cluster di vita minuta hè unitu da a so affinità magnetica è tenuta inseme da quellu in u centru. Questi clusters sò attirati in vortici attraversu i quali precipitanu è sò tenuti inseme da u corpu di forma magnetica chì dà contorno è figura à i clusters di particelle invisibili finu à quì è li face, quandu sò purtati in a relazione propria cù l'altri, per diventà visibili. U corpu di forma di l'omu hè un corpu magneticu. U corpu di forma magnetica di l'omu hè a sede di tutti i sensi per esse sviluppati. Cum'è un corpu di forma magnetica attrae à sè stessu particeddi di vita-materia, è e particelle cusì attratte precipitanu in clusters è si cristallizzanu in u corpu di forma magnetica è in u circondu: cusì l'invisibile diventa visibile dopu à sta precipitazione è cristallizazione. Si pò dì chì e particelle precipitate sò imprigiunate o ancu morte, in quantu à a so libertà d'azzione, ma, da u so cuntattu strettu cù l'altri particeddi è cù u corpu magneticu, ci hè impressu nantu à elli un pocu di a natura di u magneticu. corpu. Dentru e particelle fisiche di a materia di vita ligata tenuta in u locu è datu u contornu è a figura da u corpu di forma magnetica, surge in è attraversu sta cumminazione a vita libera, chì vitalizeghja a materia di vita precipitata è u corpu di forma, è cusì mantene. una circulazione constante. Per mezu di a vita circulante è a forma è e particelle fisiche, respira u desideriu.

Di solitu tutti questi insemi pare chì sò l'omu, ma quandu l'omu hè cunuscente di ellu stessu cum'è una luce cuscente, ognuna hè percepita cum'è distinta da l'altru, ancu chì tutti sò cunnessi unu di l'altru, è ognunu serve u so scopu. Solo, u corpu di forma magnetica hè incapace di entre in cuntattu cù u mondu fisicu, ma a materia vitale hè precipitata in a materia fisica intornu è attraversu u corpu di a forma, per chì u corpu di a forma possa un corpu fisicu di a natura di u mondu. U corpu fìsicu serve com'è strumentu per cunnetta cù u mondu fisicu, è u corpu di forma senseghja u mondu per mezu di u cuntattu di u corpu fisicu cù u mondu fisicu.

Tutti i corpi sò cume strumenti musicali: ogni corpu agisce in u so mondu è, essendu cunnessu cù l'altru, traduce à u corpu in prossimu ciò chì hà ricevutu da quellu quì sottu o sopra. U corpu fisicu hè chjave di riceve tutte l'impressioni chì venenu da u mondu fisicu. L'impressioni sò ricevute attraversu l'organi fisici è i so sensi è sò trasferiti à u corpu di forma magnetica. Queste sensazioni è impressioni alimentanu u desideriu, chì surge à traversu u corpu di forma magnetica. A mente incarnata in cuntattu cù questi hè sbulicata è perplegata è ùn hè incapace di percepisce si in i corpi. Ma quandu diventa consciente di sè stessu cum'è una luce consciente hè gradualmente capace di percepisce ogni corpu in quantu hè, è da a so propria luce consciente porta ordine da a apparente cunfusione chì esisteva. Quellu chì offre u più grande ostaculu per l'omu hè u desideriu, ma, cun u desideriu cuntrullatu, l'omu, cum'è a luce cuscente, illumina tuttu è poi hè capace di svolge u so duvere à ogni di i so corpi è di amparà da i so mondi ciò chì tenenu per ellu. .

U corpu fisicu chì in l’ora di l’oscurità di l’omu era apparsu cum'è a casa di u dulore, a causa di i so duluri è di a so miseria, hè avà vistu in una luce sfarente. In l'irregalità di e cose pareva a so casa di prighjò, in quale è senza ellu tuttu era bughjone. Prisuscente di ellu stessu cum'è una luce cuscente dissipa u bughjone; a irrealità di e cose li mostra a realità per esse dentru l'irreale. U dulore è u dolore ponu cuntinuà, ma ùn pruducenu micca u stessu effettu nantu à ellu. À sente st'ultime è da a so luce li percepisce e lezioni chì insegnanu. Si sente in elli a canzona di u mondu. Gladness è dulore sò e fiasce è leghje di a canzone. Hè u cantu di a materia di vita in serva: una fernità di a so servitù, ma una gioia di quella campà. Da issu omu di statu cum'è luce luminosa cuscente, brilla in materia di vita prigiunata, amparà a natura in a so forma più grossa è ignurante è in a so scola più bassa.

A scola più bassa di a natura, o u primu gradu di materia, hè a scola in quale tutte e materie scunnisciute di a natura deve entre per involuzione, prima chì puderà progressi in tappe superiori per evoluzione. I termini alta è bassa indicanu u prugressu di a materia à traversu i stati differenti di u so sviluppu, è u so sviluppu per mezu di i stati marca i gradi o u statu di quale hè cuscente.

U statutu più bassu di a materia hè cuscente solu in un gradu di assai minuti. Cume a materia hè più sviluppata diventa più consciente. A materia elementare di vita, u statu atomicu di a materia, hè cuscente di sè stessu. Questu hè micca ciò chì hè solitu chjamatu "cuscenza di sè stessu", cumu exhibitu in l'omu. L'omu autocuscente hè ancu consciente di l'altri annantu à ellu, mentri l'atomu hè simpricimenti cunuscente di ellu stessu, ma hè inconsciente di tutti l'altri; ancu sì altre forze ponu agisce nantu à questu, hè inconsciente di elli in a so propria cundizione elementale atomica. Ma l'atomu deve esse educatu in modu chì cumprende sè è tutti l'altri in l'universu. A prima scola chì riceve hè di cuntattà l'altri di u so tipu, per esse ligati cù atomi di un'altra classe è tutti cunnessi è imprigiunati in forma. À traversu a circulazione di u magnetisimu di a forma hè impressiunatu di l'esistenza di a forma. Dopu gradualmente diventa inconsapevule di l'esistenza di sè stessu cum'è un atomu indipendente è diventa cuscente cum'è forma solu di u magnetismo di a forma. L'atomo hè dunque passatu da a so esistenza consciente di sè stessu cum'è u solu è hà allargatu a so esistenza consciente in u mondu di a forma, ma hè tutte menu di un atomu, hè indivisibile.

Cusì l'atomu si mantene da a forma in tuttu u regnu minerale è resta finu à ch'ella hè impressiunata è diventa cusciente di u magnetismo di a forma in tuttu u mondu minerale. Hè diventata allora a cunuscenza di a forma, è, cume forma, hè ora in u statu moleculare di forma-materia cunuscente, ancu s'ellu pò cum'è una molécula di forma-materia entre in una cumminazione cù altre molécule in a struttura cellulare. Cumu forma hè solu cusciente di a so propria funzione di cuntene o attrae l'atomi in a so forma moleculare. Ma quandu esercite perfettamente a so funzione di molècula di forma, hè allora adattatu per allargà l'esistenza cuscente.

Questu hè purtatu da l'azzione di u principiu di a vita chì opera attraversu a struttura cellulare. A pianta si rientra in u mondu minerale è selezziunà molécule cusì adattate per entra in a so struttura è sò pigliate è crescenu in pianta. A cuntattu constantu cù a cellula cum'è u so principiu di guvernu, è esercitu a so propria funzione di l'attrazione moleculare di l'atomi, a molécule gradualmente piglia cuscenza di a cellula. A vita chì ghjoca intornu è attraversu a cellula l'impressiona cù a natura di a cellula è gradualmente a so esistenza consciente cum'è una molécula chì hè l'attrazione magnetica, a forma, hè allargata à l'esistenza consciente di è cum'è a vita, a crescita. Una cellula eserciteghja a funzione di a crescita è guidà e molécule chì entranu in a so cumminazione. Cum'è una cellula cuntinua a so esistenza in tuttu u mondu di a vita vegetale. A cellula ùn pò micca da ellu prugressà fora di u so propiu statu di a vita cellulare. Per pudè avè avanzatu hè necessariu entrà in una struttura diversa da una struttura cellulare di e piante. Dunque, entra in a struttura cellulare in un corpu animale. Quì diventa gradualmente conscientu di un'altra influenza.

Hè impressiunatu da un principiu sfarente di quellu di a so propria vita cume una cellula. In l'organu o corpu di l'animali si diventa gradualmente conscientu di u principiu di u desideriu, chì guverna a struttura animale animale. U desideriu hè un principiu inquietante chì prova di disegnà tutte e forme di vita in sè stessu è cunsumallu. A cellula per u so cuntattu cù un organu in u corpu di un animale hè impressuata da a natura di u desideriu di l'animali è allarga gradualmente a so esistenza consciente cum'è una cellula di vita o di crescita à l'esistenza consciente di un animale cum'è desideriu. Cum'è l'animali, u desideriu, ùn hè più ora cunuscente cum'è una cellula, ma hè consciente di sè stessu in u statu di a materia di desideriu è regula è cuntrullà tutte e cellule chì entranu in a so struttura sicondu a natura di l'animali chì. é. Cusì a materia di desideriu hè struita per mezu di corpi d'animali organici. Questu hè quant'è a materia ceca pò progressà durante un grande periodu di evoluzione, da l'impulsu naturale inherente in a materia ceca. Dunque, un altru mondu, più avanzatu in l'evoluzione, deve esse purtatu à l'assistenza di a materia in modu chì a materia pò progressà più allora di u statu di u desideriu cecu in i corpi di l'animali.

U mondu chì assiste a vulintà materia hè u mondu umanu, u mondu di a mente intelligente. U mondu di l'intelligenza in i periodi passati di l'evoluzione avia avanzatu à u statu di l'intelligenza, è era capaci à assiste a materia, cusì chì quandu a manifestazione prisente avia participatu, è avia, cù l'aiutu di una intelligenza guida, evoluzionatu à u statu animale di materia di desideriu, era necessariu chì l'intelligenza cum'è menti da u mondu di l'intelligenza deve entra in una relazione più intima cù a materia desideriu. L'intelligenza, e menti, porzioni incarnate di sè stessi in a forma animale-umanu è dotatu a forma umana di a mente. Sò l'umanità in l'umanità. L'intelligenze, simu, i menti, l'I-am-Sò in i corpi di l'animali umani. Tale intelligenza hè quella di quale avemu dettu, chì hè cuscente di sè stessu cum'è una luce cuscente.

L'omu, cunuscente di ellu stessu cum'è una luce consciente, chì stà in i so corpi, brilla à traversu è diventa cuscente di ognunu è di u mondu chì ogni rapprisenta; Impressa nantu à u spiritu materializatu u fulmineu di a so luce cunuscente di sè stessu, è cusì, imprudendu a materia di vita, ellu provoca, da l'impressione di a so luce cuscente, a materia per esse stimulata è per ghjunghje versu a luce, è cusì a materia di vita atomica in u corpu fisicu hè stimulata da quellu chì pensa à ellu stessu cum'è una luce cuscente.

L'omu cum'è una luce cunuscente chì brillava per mezu di a so forma percepisce a irrealità di quella forma, è chì l'era deluditu à identificà si cù a forma. Ellu vede a irrealità di a forma perchè ellu hà scupertu chì a so forma hè solu una ombra, è questa sombra hè visibile solu da l'agregazione di particelle di vita, chì cristallizeghjanu nantu à l'ombra gittata in u so mezzu. Si vede chì, cù u passu di l'ombra, i particelle di materia si dissipanu è spariscenu, tramindui essendu impermane; attraversu è attraversu l'ombra di a so forma vede u mondu invisibile astrale chì cuntene e particelle di materia di u mondu; per mezu di l'ombra vede chì tutte e forme è i corpi in questu mondu fisicu sò ombre, o particule visibile da l'ombra. Hà vede chì tutte e forme di u mondu sò ombre chì passanu rapidamente; chì u mondu stessu hè solu una terra d'ombra in quale l'esseri venenu è vanu cum'è fantasmi di a notte, apparentemente inconsciente da a so venuta è di u so andamentu; cum'è fantasmi, e forme si movevanu in avanti è in ombrezza-terra, u mondu fisicu. Dopu, sente u rimore allegru è u chiancimentu di u dulore chì aghjunghjenu a discordia di questa irrealità in u campu di l'ombra fisica. Da l'ombra di a terra, l'omu, cum'è una luce cuscente, amparà di l'inaffidabilità è di u svu di forma.

Circhendu a causa in l'irrealtà, l'omu ampara à traversu u so propiu corpu di forma chì tutte e forme viventi sò l'ombra ghjittata in a materia da a luce di a mente di l'omi. Chì ogni forma umana (♍︎) hè l'ombra chì hè a summa tutale di i so pinsamenti di a vita precedente; que ces pensées résumées et jugées à la lumière de son propre dieu, l'individualité (♑︎), hè l'ombra o forma in quale ellu cum'è una luce cuscente deve vultà à travaglià, ricustruisce è trasfurmà. Quandu un omu cum'è una luce cuscente vede cusì, a forma diventa viva cù i pinsamenti di a vita passata. Hè rivivificatu quandu ellu cum'è una lumera cusì brilla nantu à ellu è marshals davanti à ellu l'azzioni da esse realizatu. I sensi di quella forma di l'ombra diventanu cum'è e corde di un strumentu musicale chì deve è face chjave per chì i dulori di u mondu, è ancu e gioia, ponu esse veramente intesu è trattatu cumu si deve esse. Hè cum'è una luce cuscente chì brilla è illumina a so forma hè riflessa nantu à tutte e forme à quale a so luce hè diretta; cusì li mette in sintonia è li fa piglià una nova vita. I sensi in quella forma pò esse chjave alta o bassa, cum'è ellu sente a musica di u mondu è interpretà quella musica à u mondu di novu. I sensi pò esse chjave per u mondu di i sensi internu, è u mondu astrale pò esse vistu è intrutu s'ellu vole, ma quellu mondu hè fora di ellu stessu cum'è una luce cuscente. In u so caminu versu u mondu di a cunniscenza ùn si stende micca in u mondu astrale, ancu s'è i so sensi ponu esse chjave.

A prisenza di ellu stessu cum'è una luce cuscente in a so forma d'ombra puderà custruisce a so forma d'ombra in modu chì riflette a so propria luce cuscente, è, da una forma riflette u sensu, si pò esse strung suficientemente altu per riflette a so luce cuscente. Cusì riflette a so luci cuscente, a forma fisica riceve nova vita da a so luce, è tutte e so particelle è e forme fucilate cun risposta felice per u so ricunniscenza di e pussibulità in a so forma inestabile.

Cum’è un omu di luce cusciente percepisce u desideriu di esse e forze cieche di a natura corse. U perceve esse quellu chì stimuleghja tutte e forme animate à l'azzione; chì tira una nuvola à nantu à a luce di e menti di l'omi, chì li impedisce di vede si in a so propria luce. Questa nuvola hè di a natura di passioni cume a còllera, l'invidia, l'odi, a lussuria è a gelosia. Si capisce chì hè u desideriu chì cunsuma tutte e forme per forza di a so azzione, chì vive tutta a natura animale, guidendu ognunu à agisce secondu a natura di a so forma. Cusì, vede u mondu di l'omi animati per esse guidatu cecamente. À mezu à a vulintà chì agiscenu in a so forma ellu vede e forme animate di u mondu alimentandu nantu à sè stessu. Ellu vede a distruzzione di tutte e forme in u mondu da u desideriu è a speranza di a bughjura è l'ignuranza di u desideriu. Cum'è una luce consciente hè capace di vede è capisce a cundizione in quale era è di quale sorgì, tenendu à a realità unica di a so esistenza: ch'ellu era cuscente, era cuscente chì era cuscente, era cuscente di sè stessu cum'è una luce cuscente. Ma micca tutti l'altri menti avvucati da u desideriu di rinfriscà sò capaci di vede cusì chì sò lumi cunuscenti.

Videndu quellu desideriu (♏︎) hè un principiu in ellu stessu è in u mondu, chì resiste à l'azzione di a mente cum'è una luce per guidà, percive cusì chì u desideriu hè chjamatu u male, u cattivu, u distruttore di l'omi, quellu chì deve esse eliminatu. da quelli chì viaghjanu a strada di a luce. Ma à a luce di ellu stessu cum'è una luce cuscente, l'omu percepisce chì ùn pò micca agisce in u mondu, o aiutà u mondu, o ellu stessu, senza desideriu. U desideriu hè dunque vistu cum'è un putere per u bè invece di u male, una volta chì hè purtatu in sughjetti è guidatu da l'omu. Allora l'omu, una luce autoconsciente, trova chì hè u so duvere di guidà, cuntrullà è illuminate a bughjura è l'ignuranza di u desideriu da a so presenza. Cum'è l'omu cuntrolla u mostru turbulente indisciplinatu di u desideriu, agisce nantu à u desideriu in altre forme in u mondu, è invece di stimulà à a rabbia, o a lussuria, cum'è prima, hà l'effettu cuntrariu. Cum'è u desideriu hè cuntrullatu, hè capaci di assume l'azzione ordinata è diventa ammansatu, è hè cum'è un animale domesticatu è civilizatu chì a forza hè ristretta o diretta da a cunniscenza, invece di esse spesa da i rifiuti.

L'animali, u desideriu, invece di risistiri à a regula di l'omu cum'è una luce cuscente, ubbidisce vuluntà à i so dittami quandu s'aprende à riflette a luce di a mente di l'omu. Cusì l'omu, per a so presenza cù forma è desideriu (♍︎-♏︎) cuntrola u desideriu è l'educa in un modu d'azzione urdinatu, è da u cuntattu constantemente è l'azzione nantu à questu, cusì impresses cù a so luce cuscente chì ùn solu diventa cuscenza di a luce, ma hè ancu capaci di riflette. Allora u desideriu hè educatu finu à chì a so materia diventa cuscente di sè stessu.

U desideriu di l'animali, tandu diventa cuscente cum'è umanu; da questu puntu hè risuscitatu da u statu animale di u desideriu-materia (♏︎) à u statu umanu di penseru-materia (♐︎). È in l'evuluzione induve principia u so sviluppu per u prugressu per l'autore sforzu, pò entre in una razza primitiva di a famiglia umana; hè oghje umanu è hè capaci di cuntinuà u so sviluppu, per via di l'esperienza, per sforzu stessu.

L'omu, cum'è una luce autoconsciente, pò allora entre in u so mondu di pensamentu (♐︎). Quì vede i pinsamenti cum'è nuvole nantu à a sfera di a vita (♌︎). A vita si move in correnti ondulate, in prima apparentemente cù l'inquietudine d'un oceanu è cù l'incertezza di u ventu si vultò in vortici è turbinii, nantu à forme indistinte è ombrose ; tuttu pare esse una cunfusione assoluta. Ma cum'è l'omu ferma una luce cuscente, stabile è infallibile, percepisce un ordine in a cunfusione. U so mondu di a vita (♌︎) hè vistu in un muvimentu gentile causatu da u muvimentu di u soffiu (♋︎) di a sfera di cristallu di a mente. A cunfusione è i turbulenti currenti inquieti è i vertici sò stati causati da a natura sempre cambiante è cunflittu di i so pinsamenti (♐︎). Sti pinsamenti, cum'è l'acelli di u ghjornu o di a notte, quandu liberatu da u so cervellu, si precipitanu in u mondu di a vita. Sò quelli chì causanu a frittura è l'agitazione di u so oceanu di vita, ogni pensamentu dirigendu a vita in un currente secondu a so natura; è a vita (♌︎), dopu à u muvimentu di u pensamentu (♐︎), appare cum'è a forma ombra (♍︎), perchè u pensamentu hè u creatore di a forma. U pensamentu dà direzzione à a vita è a guida in i so movimenti. Cusì, cù a natura cambiante constantemente di i so pinsamenti, l'omu si mantene in un mondu di cambiamentu, cunfusione è incertezza, mentre ch'ellu hè solu cuscente di ognunu di i pinsamenti di ellu stessu o di l'altri è hè sottumessu à e sensazioni custanti è recurrenti chì li causanu. per esse cuscenti. Ma quandu ellu hè cuscente di ellu stessu cum'è quella luce stabile è cuscente, ubliga i pinsamenti à esse urdinati in i so movimenti è cusì li porta in cunfurmità è armunia cù l'ordine è u pianu di a sfera cristallina di a mente.

Allora vede chjaramente cum'è una luce cuscente, l'omu si percepisce cum'è una tale luce chì si estende à traversu e particelle fisiche è u mondu fisicu (♎︎ ), attraversu a forma è i desideri di u so mondu, è e forme è i desideri (♍︎-♏︎) di u mondu fisicu, attraversu u so mondu di a vita è u pensamentu è a vita è u pensamentu (♌︎-♐︎) di u mondu fisicu è astrale cù a so vita è i pinsamenti di l'esseri in elli. Cusì, cum'è una luce cuscente, entra in u mondu spirituale di a cunniscenza di u respiru-individualità (♋︎-♑︎) induve sò cuntenuti tutti questi è e lege è e cause di i so ordini è i piani è e pussibilità di u so sviluppu futuru.

(Da cuncludi)