The Word Foundation
Condividi a pagina



THE

PARMA

Vol. 14 Ottobre 1911 N ° 1

Copyright 1911 da HW PERCIVAL

VOLANT

(cunclusu)

L'HOME hà u putere di superà a gravitazione è elevà u so corpu fisicu è piglià voli aerei in questu, cum'è sicuru chì in u so pensamentu pò vola à parti distanti di a terra. Hè difficiuli per un omu di scopre è di utilizà u so putere nantu à a gravità è di u volu, perchè u so corpu fisicu hè cusì pisanti è perchè si casca s'ellu ùn u sustene micca, è perchè ùn hà vistu à nimu chì si alzà è si move. liberamente attraversu l'aria senza cunvenzione meccanica.

A lege chjamata gravitazione regula ogni particella di materia fisica, righjunghja u attraversu u mondu emotivo psichicu è eserciteghja una putente influenza sopra a mente stessa. Hè naturali chì a gravitazione duverà avè u so misteriosu pullulazione nantu à i corpi fisichi è causalli chì si sentenu pisanti attiralli versu u so centru fisicu di gravità u centru di a terra. U centru di gravità in a terra tira nantu à u centru di gravità in ogni corpu fisicu intornu è impone ogni corpu fisicu à stà pianu finu à a terra cum'è quellu chì pò tirà. Hè per quessa chì l'acqua trova u so livellu, perchè un oggettu cade finu à chì e so parti più pesanti sò più vicinu à a terra, è perchè u corpu fisicu di l'omu si sdrughje quandu ùn u mantene micca. Ma quandu u corpu fisicu di l'omu caduta a causa di a pusizione di gravitazione, pò elevà dinò si u filu di a vita di quellu corpu fisicu ùn hè micca sbattutu da a caduta. Nuddu hè surprisatu à sente chì un omu hè cascatu, perchè e cadute sò di cume accade, è ognunu hà sperientu u fattu di gravitazione. Qualcunu sarebbe sorpresu se ellu deve alzà in l'aria, perchè ùn hà micca avutu st'esperienza, è ùn pensa micca di pudè superà a gravitazione. Quandu u corpu di un omu hè prostratu in terra, cumu si alza è stalla in i so pedi è u equilibriu allora? Per elevà a so massa corporale, i ligamenti, i musculi è i nervi sò stati chjamati in ghjocu. Ma quale hè u putere chì hà operatu questi è quale hà veramente elevatu u corpu? Questu putere hè misteriosu cum'è u pullulage di a gravitazione. A pullulazione di a gravitazione hè superata à u puntu chì a maiò parte di u corpu hè risuscitatu da a terra. U stessu putere chì un omu fa u so corpu si rialzeghja à i so piedi li permetterà di elevà quellu corpu à l'aria. Ci hè pigliatu l'omu un annu o più per amparà cumu elevà u so corpu, stà nantu à i so pedi è facenu caminari. Questu pò avà fà in pochi seconde, perchè hà cunfidenza è hà insignatu u corpu per fà. Ci farà piglià l'omu qualchì tempu per amparà cumu fà elevarà u so corpu à l'aria, se hè pussibule, per u stessu putere cù quale ora alza u so corpu è u ferma nantu à i so pedi.

Quandu l'omu hà amparatu cumu si alza è abbassa u so corpu in l'aria, a prucedura pareranu cusì naturale è cumuna cum'è stendu o seduta hè ora. In a prima zitiddina, stand up alone era un impegnu periculosu è camminà à traversu u pianu era un'impresa di paura. Ùn hè micca avà cunsideratu cusì. Avà hè più faciule per l'aviadoru di entre in u so aeroplanu è di vola à l'aire di quellu chì era per ellu in prima zitiddina per addritta è camminà.

Quellu chì pensa chì un esseri umanu ùn pò micca cresce in l'aria senza cuntattu o assistenza straniera, è chì dice chì un tale avvenimentu seria senza precedente o per pratiche fraudulente, hè ignuratu di quellu dipartimentu di storia chì tratta di fenomeni. In a littiratura di i paesi orientali ci sò numerosi cunti d'omi chì anu alzatu da a terra, stanu sospensi in o passati per l'aria. Questi avvenimenti sò stati arregistrati per un gran numaru di anni finu à l'oghje, è sò stati à volte avè statu testimuniatu da una grande reunione di persone. Ci sò numerosi cunti in a letteratura di l'età medievale è in i tempi più muderni, di levitazione di i santi di a chjesa è di altri ecstatici. Tali fenomeni sò stati registrati da scettichi cum'è in a storia di a chjesa. A storia di u spirituismu mudernu dà numerosi dettagli di tali fenomeni.

Puderà esse oghjettu chì tali ricordi ùn sò stati fatti da omi cumpetenti chì sò stati furmati secondu i metudi scientifichi muderni di investigazione. Tali obiezioni ùn saranu micca fattu da l'investigatore onestu quand'ellu hè furnutu cun evidenza offruta da un investigatore cumpetente è fiduciale di i tempi muderni.

Sir William Crookes hè una tale autorità. In u so "Noti di una Inquistazione in i Fenomeni chjamati Spirituali", chì sò stati publicati prima in u "Journal of Trimestral of Science", ghjennaghju, 1874, è in a sottumissione, "Levitazione di l'essere umane", scrive: "U più casu impressiunanti di Levitazione chì aghju tistimuniatu sò stati cun Mr. Home. In trè occasioni separati l'aghju vistu elevatu completamente da u pianu di a stanza. Una volta assittatu in una sedia faciale, una volta arrubbinatu nantu à a so sedia, è una volta standing. In ogni occasione, aghju avutu a pussibilità completa di fighjà l'occurrence chì era accadutu. "Ci hè almenu un centu di casi registrati chì u Signore Home sorgia da u pianu, in prisenza di tante persone separati, è aghju intesu parlà da i labbra di i trè testimoni di l'occasione più impressionante di stu tippu; u Conte di Dunraven, Lord Lindsay è u Capitanu C. Wynne - i so più minimi cunti di ciò chì hè accadutu. A rifiutà l'evidenza registrata annantu à questu sughjettu hè di ricusà tutte e testimunzioni umane qualunque, per un fattu in a storia sacra o profana ùn hè sustinutu da una prova più forte di prove. U testimoniu accumulatu chì stabilisce e levità di u Signore Casa hè escepente. "

L'omu pò volà attraversu l'aria in u so corpu fisicu da unu di dui metudi. Pò vola in u so corpu fìsicu senza alcunu sustegnu o attache qualunque, o pò inghjugà per l'usu di un attaccamentu cum'è l'ala à u corpu. Per un omu chì vola senza aiutu è senza attache, u so corpu deve diventà più chjaru di l'aria è deve induce a forza motiva di u volu. Quellu chì volava cù un attache tipicu à l'ala, pò avè un corpu pesante, ma di vola deve induce a forza motiva di u volu. U primu metudu hè più difficiule chì u sicondu. Pochi di quelli chì sò stati registrati chì anu risuscitatu è muvutu per l'aria anu fattu cusì voluntariamente è in un certu tempu specificatu. Parechji di quelli chì si dicenu esse risuscitatu è abbattuti in l'aria, anu fattu cusì cum'è u risultatu di u digiunu, di a preghiera, di una cundizione malattia di u corpu, o di e so pratiche o abitudine di vita peculiari. I so abitudini o pratiche peculiari o devozioni mentali anu agitu nantu à a natura psichica interna è l'imbuttavanu cù a forza di ligerezza. A forza di ligerezza hà duminatu a forza di gravità o pisu di u corpu è hà elevatu u corpu fisicu in l'aria. Ùn hè bisognu per quellu chì hà da risucate è guidà i so movimenti à traversu l'aria per diventà un asceticu, malatu, o seguità pratiche peculiari. Ma, se ellu cuntrollaria a forza di gravità o pesu di u so corpu è induce a forza motiva di u volu, deve esse capace di selezziunà un sughjettu di u pensamentu è seguità a so cunclusione senza interruzzione da altri treni di pensamentu; è deve amparà à duminà u so corpu fìsicu è fà risponde à u so pensamentu.

Hè impussibile per unu di superà a gravità chì hè fiduciale chì ùn pò micca. Per un omu chì amparà à esercerà voluntariamente una influenza sopra u pesu di u corpu, duverebbe avè principiatu à avè una ragione fiducia chì pò. Chjappeti finu à un latu di un palcuscenicu è fighjate in carrughju, o lasciassi vede da una roccia sfondata à u fondu di un scantu. S'ellu ùn hà micca avutu prima una tale sperienza, tirà daretu à u spaventu o cluchjarà u so sustegnu, per risistiri a strana sensazione chì si sentenu cum'è una scumessa in bassa o cum'è se cadia. Quelli chì anu spessu avutu tali esperienze si instinuanu sempre instintivamente in contru u so sustegnu per risistiri a forza strana chì pare di stà à scacciassi mentre vedenu in u fondu. Tantu hè stata questa forza di disegnu chì in certi casi hà bisognu di i sforzi di parechji omi per tirà un altru di u so numeru chì serebbe cascatu da u latu di una grande altezza. Eppuru, un gattu puderia camminà à longu u bordu senza a più minima paura di cascà.

Tale sperimenti saranu evidenza chì a gravità o u pesu di u corpu pò esse aumentatu da a forza di pull o drawing, altri esperimenti daranu evidenza chì a gravità pò esse superata per un eserciziu di a forza di ligerezza. Una sera à u bughju di a luna, quandu e stelle stanu luminose è ùn ci hè nimu nubu in u celu, quandu a temperatura hè aggradèvule è ùn ci hè nunda di disturbà, un si stà pianu à spalle cù e braccia allungate in terra, è in u modu cusì cómodu. U locu sceltu duveria esse unu induve nisun arbre o altru oggettu nantu à a terra hè in u intervallu di a visione. Dopu lasciassi vede up up up trà e stelle. Lascia respira facilmente è senti in riposu è scurdà a terra pensendu à e stelle è u so muvimentu tra elle o in i spazi per mezu di quale si muvianu. O lasciadelu selezziunate qualchì locu trà un gruppu di stelle è imaginate ch'ellu hè statu disegnatu allora o flottendu in u spaziu versu questu puntu. Cumu scurdeghja a terra è pensa à u so muvimentu liberu in a vastazza di u spaziu stellare, sperimenta una leggerezza è un abbattimentu o una mancanza di a terra. Se u so pensamentu hè chjaru è stabile è senza teme, ellu realmente risuscitarà in u so corpu fisicu da a terra. Ma appena a terra abbanduneghja invariabilmente hè pigliatu da u timore. U pensamentu di lascià a terra si chjama, è Ghjesù si affaccia è tene nantu à a terra. Hè bè chì, cum'è quelli anu fattu questu o un sperimentu simili ùn sò micca risuscitatu luntanu da a terra, perchè senza una più cunuscenza a ligerezza ùn pudia micca stata longa mantinuta in u pensamentu. A gravità avaria influenzatu a mente, ùn hà micca straziatu u pensamentu, è u corpu fìsicu averia cascatu è statu macinatu nantu à a terra.

Ma unu chì hà riesciutu in un esperimentu finu à u puntu chì a terra hè nantu à falà è lascià chjappà in u spaziu ùn duverà mai dubbità di a pussibilità di u volu liberu di l'omu.

Perchè u corpu di l'omu hè influinzatu da u so pensamentu di pisu o di ligerezza? Perchè un gattu o un mulu caminaranu à u latu di un precipitatu, mentre un omu ordinariu ùn pò micca stà cun sicurezza in u so bordu è fighjà? U ghjattu o a mula ùn mostrà alcun segnu di paura mentre a so pede hè sicura. Hanu una paura di cascà, perchè ùn anu micca è ùn pò micca esse imaghjini cascà. Perchè ùn l'imaginate o formanu una stampa di una caduta, ùn ci hè micca a minima probabilità chì saranu. Quandu un omu mira à l'orlu di un precipitatu, u pensamentu di cascà hè suggeritu à a so mente; è, se ellu ùn si pò stà chianu, u pensamentu hè prubabile di superà a so pusizione è di fà lu cascà. Se u so pede hè sicuru, ùn caderà micca, s'ellu ùn pensa di cascà. Se u so pensamentu di cascà hè abbastanza forte, sarà certamente cascà, perchè u corpu deve seguità u so centru di gravità quandu è versu induve u centru hè prughjettatu da u pensamentu. Un omu ùn hà micca difficultà di caminari nantu à un pianu di sei pollici di larghezza è hà alzatu un pede da a terra. Probabilmente ùn si faci d'inghjuttà è cascà. Ma alzate quellu tavulinu à diece piedi da u pianu è ellu a curreghja cun prudenza. Chì l’attentassi di caminari sopra un ponte nudu di trè metri è di stende attraversu un golfu cù una catarata rugente sottu à ellu. S'ellu ùn dà un penseru à a cataratta o à a gola è pensa solu di u ponte nantu à a quale deve camminà, hè menu prubabile di cascà da quellu ponte ch'è di cascà da a tavola sei pollici di larghezza. Ma pochi sò capaci di caminari in modu sicurizatu per mezu di un tali ponte. Eccu chì l'omu pò amparà à superà finu à un pocu u timore di caduta hè mostratu da i pratichi di l'acrobati. Blondin caminava una corda chì stende attraversu u Niagara Falls è si ncuntrau senza scomparsa.

Eppuru quandu un'altra forza hè purtata à rializà annantu à i corpi fisichi, tutti i corpi fisichi sò cuntrullati da a forza chjamata gravità, o gravitazione. Ogni corpu fisicu hè da a so gravità tenutu vicinu à a terra finu à chì i mezi sò usati per dislocallu è l'altra forza hè aduprata per suscitarla. Chì l'oggetti fisichi ponu esse alzati da a terra senza alcunu cuntattu fisicu hè pruvatu da a "levitazione di e tavule", o di "i media", da una forza usata in u spirituisimu. Qualchidunu pò tracciate un pezzu d'acciaio allargendu o elevatu da a terra da a forza esercitata da un magnetu.

L'omu pò amparà à aduprà una forza chì puderà superà a forza di gravità è dà ligerezza à u corpu è pruvucallu à svantassi in l'aria. Per elevà u so corpu fisicu in l'aria, un omu deve cunformà è adattà a so struttura moleculare è incaricà cù a forza di ligerezza. Puderà carcu u so corpu moleculare cun ligerezza per respira è per certu pensamentu ininterrottu. In certe cundizioni l'elevazione di u so corpu da a terra pò esse realizatu cantendu o cantendu certi soni semprici. A raghjoni chì certu cantu o cantu pò influenzà cusì u corpu fisicu hè chì u sonu hà un effettu immediatu à a struttura moleculare di ogni corpu fisicu. Quandu u pensamentu di ligerezza hè intenzionalu in l'aumentu di u corpu è i soni necessarii sò pruduciati, affettanu a struttura moleculare da l'internu è fora, è, datu u ritmu è u timbre propiu, risponderà à u pensamentu di ligerezza, chì causà chì u corpu cresce in l'aria.

Un pò capisce a pussibilità di elevà u so corpu cù l'usu intelligente di u sonu, s'ellu ci hè prestatu attenzione à l'effettu chì a musica hà pruduttu nantu à ellu è à l'altri, o s'ellu hà avutu l'occasione di esse presente in certe riunioni di rinascimentu religiosu. , à quale alcuni di i presenti parevanu esse pigliati cun un certu ecstasi è avè tripped cusì ligeramente annantu à u pianu chì senza toccu allora mentre cantavanu. A dichjarazione spessu fatta da una di un appassiunatu entusiasmu chì "Eru quasi elevatu da me stessu", o, "Quantu inspirante è esaltante!" Dopu à a renduta di certa musica, hè una evidenza di cumu a struttura moleculare hè affettata da u sonu, è cumu u corpu moleculare risponde quandu hè cunforme o simpaticu à u pensamentu. Ma allora unu hè in cundizione negativa. Per risuscità da a terra voluntariamente, deve esse in una attitudine pusitiva di a mente è duverà carricà u so corpu moleculare da u so soffiu vuluntariu è fà positiva nantu à a terra, cù a forza di ligerezza.

Per incaricà u corpu moleculare cù ligerezza, per superà a gravità respirando è s'alza in l'aria, si deve respira profondamente è liberamente. Quandu u soffiu hè pigliatu in u corpu, u sforzu deve esse di sente cum'è pare passà per u corpu. Questa sensazione pò esse di una ligera surghjendu in u corpu è in sopra à traversu u corpu cù ogni inalazione è espirazione. U sintimu hè un pocu cum'è chì u respiru passava per tuttu u corpu in u fondu è in l'altu. Ma l'aria chì si respira ùn passa micca cusì per u corpu. L'apparente tingling o surging o sensazione di u respiru hè una sensazione di u sangue chì circula per arterie è vini. Quandu si respira facilmente è prufonda è prova à sente u respiru attraversu u corpu, u respiru hè u trasportatore di u pensamentu. Cum'è l'aria hè attirata in e camere d'aria di i pulmoni, stu pensamentu chì pervade hè impressuatu nantu à u sangue chì u sangue entra in l'alveoli pulmonari per l'ossigenazione; è, cum'è u sangue ossigenatu scende à l'estremità o à l'estremità di u corpu, u pensamentu và cun ellu è pruduce a sensazione di u surging o tingling o respirazione, à l'estremità è torna torna, sopra à u core è i pulmoni. Mentre a respirazione cuntinueghja è u pensamentu di a respirazione à traversu u corpu è di a ligerezza hè cuntinuatu ininterrottamente, u corpu fisicu si senti cum'è chì tutte e parti di ellu eranu vivi è u sangue, chì hè vivu è chì pò parenu esse u soffiu, si senti. cum'è circula in tuttu u corpu. Quandu u sangue circula, agisce è carica ogni cellula in u corpu cù a qualità di ligerezza cù quale hè impressuatu. Quandu i celluli sò stati caricati cù a qualità di ligerezza, una cunnessione immediata hè fatta trà elli è a struttura di forma intercellulare o moleculare di u corpu fisicu à un soffiu internu, chì u soffiu internu hè u veru trasportatore di u pensamentu di ligerezza. Appena a cunnessione hè fatta trà u soffiu internu è u corpu di forma moleculare di u fisicu, un cambiamentu sanu hè pruduttu in tuttu u corpu. U cambiamentu hè sperimentatu cum'è una spezia d'estasi. Cum'è u pensamentu dominante chì dirige u respiru internu hè di ligerezza, a forza di ligerezza supera a forza di gravità. Allora u corpu fisicu perde u pesu. S'ellu ferma nantu à a terra duv'ellu si trova, o recline, serà ligeru cum'è u cardu. U pensamentu di risurrezzione hè un ordine à u corpu fisicu per ascende, quandu u pensamentu di ascende hè più altu. Quandu u respiru hè inalatu, hè turnatu à u diafragma in un currente ascendante à i pulmoni. U soffiu internu cusì chì agisce per via di u soffiu fisicu esternu permette à u corpu di alzà. Quandu u soffiu aspira, pò vene u sonu cum'è di un ventu sbattutu o cum'è a quiete di u spaziu. A forza di a ligerezza hà allora vintu a gravità per u tempu, è l'omu ascende in l'aria in u so corpu fisicu in una estasi chì ùn avia micca avutu prima.

Quandu l'omu amparà cusì per ascenderà, ùn ci sarà micca periculu di a so cascata subitu torna in terra. A so discendenza serà gradual cume desidera. Mentre ellu ampara cusì per ascende, perderà a paura di cascà. Quandu a gravità hè superata, ùn ci hè micca sensu di pesu. Quandu ùn ci hè micca un sensu di pesu, ùn ci hè paura di cascà. Quandu a forza di ligerezza hè esercitata, l'omu pò alzà è stà sospettutu in l'aria à ogni altezza chì hè pussibule per respira fisica. Ma ùn pò ancu volà. Un cuntrollu di a forza di ligerezza hè necessariu à l'omu chì volava in u so corpu fisicu senza alcun attache fisicu o cuntrastanti. Ma a ligerezza sola ùn li permetterà di volà. Per volà deve induce una altra forza, a forza motiva di u volu.

A forza motivante di u volu move un corpu in un pianu orizzontale. A forza di ligerezza move un corpu in u ascendente in direzzione verticale, mentre chì a gravità l'attira in descendenza in direzione verticale.

Quandu a forza di ligerezza hè cuntrullata, a forza motiva di u volu hè indotta da u pensamentu. Quandu unu hà superatu a gravità o u pesu di u so corpu fìsicu per u cuntrollu di a forza di ligerezza è hè risuscitatu in l'aria, induverà, naturalmente, a forza motiva di u volu, perchè penserà à qualchì locu induv'ellu andassi. . Appena penserà à a direzzione versu un certu locu, u pensamentu cunnetta a forza di u mutivu di u volu cù u corpu di forma moleculare di u fisicu, è u corpu fisicu hè avanzatu da a forza di u mutore di u volu, simile à a forza elettrica indotta da un u corrente magneticu move un oggettu, cum'è un carrettu per u carru longu una pista.

Quellu chì hà amparatu à volà per un cuntrollu di a forza di a ligerezza è usu di a forza motiva di volu pò viaghjà grandi distanze in pocu tempu o passà tranquillamente attraversu l'aria cum'è piace. A velocità à a viaghju hè limitata solu per l'abilità di u corpu per superà a friczione causata da u so passaghju à l'aria. Ma, a friczione, pò esse svinta, da u cuntrollu di a so propria atmosfera è da l’amparà à l’adattà à l’atmosfera di a terra. U pensamentu guida a forza motivale di u volu è u face à agisce nantu à u corpu di forma moleculare, chì move u fisicu in qualsiasi locu chì si desidera.

U volu cù e mezi cumu indicatu quì pò sembra impossibile attualmente. Hè impussibile ind'è certi attualmente, ma hè pussibule per altri. Hè soprattuttu impussibile per quelli chì sentenu sicuru chì hè impussibile. Ùn hè prubabile chì quelli chì credenu pussibule amparà à volà in a manera descritta quì, perchè, ancu se l'urganisimu psichicu necessariu per travaglià pò esse i soi, puderanu mancà qualità mentali, cum'è a pazienza, a perseveranza, u cuntrollu di u pensamentu. , è pò micca esse dispostu à acquistà queste qualità. Tuttavia, ci sò pochi chì anu l'organismo psichicu è e caratteristiche mentali necessarii, è per questi hè pussibule.

Quelli chì oppone à dà u tempu è l'eserciziu di u pensamentu necessariu per u successu ùn sò micca quelli chì utteneranu l'arte di risaltà è di passà per l'aria in i so corpi fisichi, senza mezi meccanichi. Iddi scurdanu u tempu chì passava, e difficultà chì avianu da superare è l'assistenza da i genitori o i maestri prima di pudè cuntrullà i muvimenti di u so corpu fisicu. Più difficultà cà quelli chì devi esse guadagnate è più tempu passatu prima chì l'omu puderà acquistà u pudere di vola senza mezi fisichi. L'unica assistenza chì puderia aspittà hè a fede in a so propria cunniscenza inherente è in u so putere latente.

U corpu di l'omu hè natu cù a capacità potenziale di caminari è di cuntrullà i so muvimenti fisichi, chì e tendenze sò eredite da i so genitori è una longa linea di antenati. Hè pussibule chì in un età precoce l'omu hà avutu u putere di vola, chì avissi da contu di e nozioni apparentemente strane priservate è trasmesse à noi in i mitulugia è in e leggende di i Grechi, di l'Hindu è di altre razze antichi è chì perdeva u putere cum'è si prugressa è pigliò più interessu in u so sviluppu fisicu è più materiale. Sia omu puderà volà o micca l'omu in età più vechje, deve avà furmà u so pensamentu è adattà u so corpu fìsicu à l'usu s'ellu vole à guidà i so movimenti à traversu l'aria cum'è naturale è più prontamente cà ora chì guida u so corpu fisicu nantu à a terra.

Hè più prubabile chì l'omu amparà à vola cù u sicondu metudu di volu, chì hè per un ligeru attache fisicu à u corpu, ch'è u primu mezzu di volu, chì hè stata brevettata.

U sicondu mezzu di volu chì l'omu pò amparà hè di vola cum'è l'uccelli vola, per forza motrice di volu, senza superazione di a gravità è senza diminuzione di u pesu di u so corpu fisicu. Per volu di stu tippu sarà necessariu cuntrastà è utilizà una struttura simile à l'ala, tantu appiccicata nantu à u corpu chì pò esse aduprata cù a facilità è a libertà chì l'uccelli usanu e so ali. Sà capitu chì u putere di volà dipende da a so capacità di induce a forza motiva di u volu, è micca di l'abbattimentu o di u fluttuazione di a struttura simile di l'ala chì appaghjerà à u corpu. A cuntrolla cum'è l'ala serà aduprata per elevà in l'aria quandu a forza motiva di u volu hè indotta, per mantene un equilibriu in l'aria, di guidà u corpu in ogni direzione desiderata, è di calà gradualmente in qualsiasi locu senza ferite à a corpu.

Preparatoria per induce u putere di mutivu di u volu, unu avissi da furmà u so corpu è u so pensamentu à a realizazione di u volu. A matina è a sera sò i tempi più adattati per abbità u corpu à un'impresa cusì, è esercitendu u pensamentu cù l'ughjettu di volu.

In a calma di a matina è di a sera, lascia à quellu chì hà una fede profonda è tranquilla in ellu stessu è chì crede chì hè pussibule per ellu di vola si stava annantu à una leggera crescita nantu à una larga pianura o in una collina cumandendu una vista ampla è ininterrotta di a terra. ondulando in distanza. Fighjulà à longu distanze quant’è intimamente quant’ellu guarda nantu à u locu ind’ellu si stà, è pensendu à a leggerezza è a libertà di l’aria cum’è respira profundamente è regularmente. Cum’è u so ochju seguita l’ondulazioni in a distanza, lasciuleghja averà u luntanu per alluntanassi, cum’è ellu cunnosce l’acelli, sopra a scena sottu à ellu. Cume respira, dete a sentu chì l'aria chì s'arriccia hà una ligerezza, cum'è s'ellu l'averebbe arrittu. Quandu sentu a ligerezza di l'aria, duverebbe tene e gambe inseme è alzà i bracci à una pusizione horizontale cù palme in basso mentre inhaghja l'aria ligera. Dopu à a pratica cuntinuata di sti muvimenti, pò avè un sintimu di una gioia calma.

Questi esercizii è questa sensazione sintenu u corpu di a forma moleculare in tuttu u maturu fisicu di u so corpu à a forza motiva di u volu. Eppuru chì l'esercitazioni cuntinueghjanu senza mancanza di cunfidenza in u so putere inherente di volà, ellu per mezu di a so forma moleculare u corpu capisce a prossimità di a forza motrice di u volu, è si sente cum'è un uccello ancu duverebbe vola. Cume porta u so corpu à a forma moleculare in cuntattu cù a forza motiva di u volu, ellu in unu di i so esercizii, simultaneamente cù a so incrinatura, ghjunghje fora cù e bracce è e gambe cun un muvimentu di natazione, è à u penseru li cunghjuntà intuitivamente. o induce a forza motiva di u volu per agisce nantu à u corpu di forma moleculare di u so fisicu, è serà impulsatu avanti. Cù un ligeru pusessu di i so pedi da a terra serà purtatu à poca distanza à traversu l'aria, o pò cascà dopu à uni pochi di metri. Questu dependerà di a fitness di u cuntattu trà u so corpu di forma moleculare è a forza motiva di u volu, è di u so putere di pensamentu di cuntinuà a relazione chì avia stabilitu trà elli. U cuntattu una volta stabilitu, però, li darà certezza chì puderà volà.

Eppuru siddu hà dimustratu à i so sensi fisichi chì ci hè a forza di mutivu, ùn puderà micca volà senza una certa contrive per risponde à u scopu di l'ale è di a cuda cum'è l'uccello usa. Induce a forza di u mutivu di volu senza un attaccamentu à l'ala di u corpu puderia esse periculosu o disastrosu per u corpu fìsicu, perchè induvatu a forza motrice impeleria u corpu in avanti, ma l'omu ùn puderia micca guidà u so volu è ellu. serebbe forzatu à longu a terra senza capacità di dà direzzione fora di quant'ellu pò da tempu à tempu ghjunghje cù e so mani o spinghje a terra cù i so pedi.

Per ottene evidenza chì a forza mutiva di volu ùn hè micca una fantasia nè figura di discorsu, è per vede i risultati di l'azzione di e l'usu di a forza motiva di volu, unu deve studià u volu di alcune acelli. Se u studiu hè realizatu meccanicamente, ùn hè probabile chì scoprerà a forza motiva di u volu nè capisce cumu l'uccelli induenu è l'utilizanu. A so attitudine di mente in l'observazione d'uccelli è i so muvimenti deve esse una simpatia. Pruvava à seguità i muvimenti di un uccello, cum'è s'ellu era in quellu uccellu. In questa attitudine di mente, hè più prubabile di sapè perchè è cumu un uccellu move e so ali è a cuda cum'ella face, è cumu si aumenta è diminuisce u volu. Dopu chì ellu cunnosce a forza o l'usu à quale hè posta da l'uccelli, pò sottumette a so azzione à misure è teste esatta. Ma prima ch'ellu l'ha scupertu ùn deve micca circà meccanicamente.

Trà l'acelli chì utilizanu a forza motrice di u volu per vulà sò l'oca salvatica, l'àguila, u falcu è a gola. Quellu chì vole studià a forza motiva in azzione deve circà una opportunità d'osservà questi. U megliu tempu per osservà l'ansi salvatichi in volu hè a sera è a matina in u vaghjimu di l'annu, quandu migranu in u sudu per scappà à l'inguernu nordu. U megliu postu per osservà u so volu hè longu a riva di unu di i laghi o laghi à a quali sò abituati di svilà si durante un viaghju di migghiara di chilometri. Un muntu di ochi volanu troppu altu, quand'elli ùn intencanu micca di allincià, per un studiente di volu per ottene boni risultati da l'observazione di i so muvimenti, allora lascia à li osservallu, se pò, in un lagu o in un stagnu duv'elli pensanu. ripiglià prima di cuntinuà u so longu volu. Siccomu l'ansi sò assai attenti è anu un instintu intensu, l'observatore deve esse dissimulatu da a vista è ùn deve micca avè armi di focu cun ellu. Mentre sintinu u honk è fighjendu, ellu serà impressuatu da i corpi altamente custruiti chì naviganu per l'aria rapidamente è facilmente, accumpagnatu da u muvimentu regulare di e so ali. À u primu sguardu puderia parè cum'è queste acelli volanu per mezu di e so ali. Ma cum'è l'observatore entra in cuntattu cù unu di l'acelli è senti i so muvimenti, truverà chì l'ale ùn permettenu micca quellu volu di volà. U truverà o pare chì sentenu chì ci hè una forza chì cuntatta l'organisimu nervu di l'uccello è a guidanu in avanti; chì l'uccellu si move e so ali, forse, micca per forzà si in avanti ma per equilibrà u so pesante corpu à traversu i correnti variabili d'aria, è cù a so respirazione regulare per eccità u so organu nervuosu chì mantene u so corpu di forma moleculare in cuntattu cù a forza motiva di volu. U gran corpu di l'acellu hè troppu pesante per permettenu di sallà, cù a so superficia alu relativamente chjuca. L'ali sò musculari è fortemente custruiti per via di i movimenti muscularii cuntinuati longu mentre volanu. Se l'observatore hà esaminatu u corpu di una oca salvatica, hà da capisce chì a velocità cù quale vola ùn hè micca sviluppata batte l'aria cù e so ali. I movimenti di l'ali ùn sò micca abbastanza veloci per pruduce tali velocità. Siccomu l'uccello accende nantu à l'acqua, u currente di a forza mutiva di volu hè spustata da un cambiamentu in a so respirazione è cessendu i movimenti di e so ali. À fighjà unu di i trucchi mentre hè da cullà da l'acqua si pò pensà à sente chì respira profundamente. Ci hà da vede chì strappava e so alate una volta o duie volte, è pò quasi sente u currente di mutivu quandu l'uccello face un impulso mentre spinge versu luntanu cù i so pedi è a cuda e scorre facilmente in l'aria.

L'Aquila o u falcu pò esse osservata in diverse cundizioni. À ogni mumentu in tempu aggradèvule mentre caminava sopra i campi si pò vede un falcone scorri in silenziu è apparentemente senza sforzu per l'aria, cum'è s'ella flottò o soffiava da u ventu. U mullizzu più bughju sarà impressiunatu da quella schernu faciule. U studiente di volu hà una pussibilità di detectà a forza mutiva chì porta l'uccello in avanti è d'amparà l'usu è u scopu di e so ali. Ch'ellu sia tranquillu è in u pensamentu entre in quella uccella è sente cum'ellu face in volu, è amparà in u pensamentu per vulà cum'è face cù u so corpu. Cume hè trasmessu, una nova corrente d'aria hè entrata, è l'ale alzate è cascanu per scuntrà u cambiamentu. Appena chì u corpu hè aghjustatu à i currenti, s'assumiglia è cù una vista aguda vede in i campi. Qualchì oggettu l'attira, è, senza flutterà e so ali, si disprezza in terra; o, se l'ughjettu ùn hè micca per ellu, aghjustà e so alas, chì incontranu l'aria è a purtanu torna à l'ascesa. Dopu avè ottinutu l'altura abituale, si torna in avanti, o, se vole aspettà chì l'ughjettu in vista hè pronta per pigliallu, diminuisce a forza di u mutore è arrampica in grazie curbe finu à ch'ella sia pronta à falà. Allora falà. À u mumentu chì si avvicina a terra, sparisce u currente di u mutivu, alza e ali, gocce, poi flutte per rompà a so caduta, è e so unghie affaccanu intornu à u cuniglia, a gallina o altra preda. Dopu, respirandu è battendu e ali, u falcone induce u currente di mutivu per cuntattà u corpu molekulare. Cù l'ali fugliali si fa falà è torna finu à chì a corrente mutiva cuntene pienu è hè alluntanata da a disturbazione di a terra.

Mentre l'observatore si move in u penseru cù l'uccello, pò sente à traversu u so corpu i sensazioni di quellu uccello. Pò sente a pusizione di l'ala è a cuda chì porta u corpu à l'altezza, u cambiamentu di a pusizione orizontale di l'ale quand'ella sparse à a manca o à a diritta, a facilità è di ligerezza di a salta, o di l'accelerazione chì vene cun aumentu. rapidità. Queste sensazioni sò sentite in e parti di u corpu chì currisponde à quelli di l'uccello. A forza motivante di u volu impulsa u corpu chì cuntatta. Siccomu l'acellu hè più pesante cà l'aria, ùn pò micca stà sospendu à l'aria media. Deve cuntinuà à muviva. Ci hè un muvimentu considerableu di l'ala mentre l'acellu permanece vicinu à a terra, perchè deve superà a disturbazione à u nivellu di a terra è perchè a forza motrice di volu ùn hè micca cusì facilmente cuntattata cum'è à livelli più elevati. L'acellu vola alta perchè a forza mutiva travaglia megliu à altitudine alta chì à u livellu di a terra è perchè ci hè menu periculu di esse sparatu.

U gabbianu offra opportunità per u studiu in estrema distanza. I gabbiani accumpagnanu durante parechji ghjorni una barca di passageru in u so viaghju, è u so numeru serà aumentatu o diminuitu assai di u tempu à u tempu durante u viaghju. U passageru osservatore pò studià l'uccelli in distanza vicinu per ore à u tempu. U so tempu hè limitatu solu per u so interessu è a resistenza. Un paru di bicchieri binoculari d'alta putenza sarà di grande aiutu in seguità u volu di qualsiasi uccello. Cù u so aiutu l'uccellu pò esse avvicinatu assai. U picculu muvimentu di testa, piedi o piume pò esse vistu in cundizioni favurevuli. Quandu u passageru hà sceltu u so uccello è l'avete avvicinatu cun i binoculi, u duverebbe seguità in pinsamentu è in sensazione. Ci viderà u giru di a testa da questu latu à quallà, rimarcherà cumu si abbandona i piedi mentre s'appronta l'acqua, o se sente cumu li abbraza à u corpu mentre porta u ventu è navigà in avanti in avanti. L'acellu seguisce u ritmu cù a barca, quantunque veloce pò andà. U so volu pò esse mantinutu per un tempu considerableu o, cume alcuni oggetti l'attira, si frega in bassu in furia; è tuttu questu senza u muvimentu di e so ali, ancu sì un ventu di ventu brusgiatu. Cumu l'uccello, salvu chì ùn hè impulsata da una forza micca generalmente cunnisciuta da l'omu, passa più veloce è più veloce da u barca è contru u ventu è senza u rapidu muvimentu di e so ali? Ùn pò micca. L'acellu induce a forza motivante di u volu, è l'osservatore pò esse in cunoscenza di ellu, mentre pensativamente segui l'uccellu è sperimenta un pocu di e sensazioni di i so muvimenti in u so corpu.

U studiente pò amparà da ognunu di l'uccelli grossi è fortemente custruiti, abituati à longu volu, cum'è u falcu, l'aquila, u kite o l'albatros. Ogni hà a so lezione di insegnà. Ma pochi acelli sò accessibili cum'è u gabbiu.

Quandu un omu hà amparatu di l'uccelli u so sicretu di volu è l'usi chì facenu di l'ala è di a coda è hà dimustratu per ellu stessu l'esistenza di una forza motiva di volu, ellu sarà qualificatu è custruirà un attache per u so corpu, per esse adupratu cum'è un uccello usa e so ali è a cuda. U principiu ùn vola micca cusì faciule cum'è l'uccelli, ma in u tempu u volu sarà certu è stantu è mantenutu longu cum'è quellu di qualsiasi uccello. L'acelli volanu instintivamente. L'omu deve volà intelligente. L'acelli sò naturalmente equipati per u volu. L'omu deve preparalli è equipà per u volu. L'acelli ùn anu pocu difficultà per acquistà u cuntrollu di e so ali è induce a forza motiva di u volu; sò preparatu da a natura è attraversu età di sperienza per u volu. L'omu, se a averebbe mai, hà longu perde u putere di induce a forza motiva di u volu. Ma per l'omu hè pussibile ottene tutte e cose. Quandu hè cunvintu di l'esistenza di a forza motrice di u volu è preparanu è dimostra à ellu stessu chì puderà induce o cumandà l'aiutu, ùn saranu micca cuntenti finu à chì hà alluntanatu da l'aria i so secreti è ponu accurtà è attraversà a so. correnti più faciule quant'ellu guida avà in terra è acqua.

Prima chì l'omu pò cumincià à pruvà à ottene ciò chì hè pussibule per ellu, deve esse primu fattu cunnuscenza. Dighjà l'aviaratori preparanu a mente è l'avientanu à pensà à u volu. Duveranu scopre parechji di i currenti di l'aria, u raportu in a diminuzione di a putenza di a gravità cù l'ascensione di u corpu, a diminuzione di u timore di caduta cù a diminuzione di a gravità, l'effetti nantu à u corpu fisicu è nantu à u a mente di l'aumentu graduale o bruscu à altitudini elevate; è, hè pussibule chì durante unu di i so voli unu trà elli puderà induce a forza motiva di u volu. Quellu chì face cusì pò amparà è subitu cresce a velocità di u so aeronavu mentre a forza l'impulsione sopra. Hè micca probabile chì, se ellu sia capace di induce a forza motivante di u volu, puderà vola cun ellu senza l'usu di u so mutore, perchè l'aereu ùn hè micca adattatu à u so corpu, è perchè ùn pò micca cuntrullà cum'è puderia attaccamentu in forma d'ala à u so corpu, perchè u so corpu ùn soppurrà micca a resistenza di a vittura in quantu a forza motiva di u volu l'impugna in avanti, è perchè hè probabile chì u pesu di l'aeronau sia più di quellu chì u corpu duverebbe pruvà. forzarà avanti. L'omu ùn deve micca attentatu à utilizà un attache più pesante cà u pesu di u so corpu, una volta chì hè capace di induce è aduprà a forza motiva di u volu.

In u volu per mezu di l'usu di l'ali, l'omu ùn serà micca liberu di u periculu di cascà si l'attaccamentu si rompe o perde u cuntrollu, perchè ùn hà micca liberatu u corpu da a forza di gravità. Quellu chì senza alcunu attaccamentu libera u corpu da a so gravità per un cuntrollu di a forza di ligerezza, è si move per l'aria inducendu a forza mutivu di u volu, ùn corre micca risicu di cascà, è i so movimenti ponu esse assai più rapidi. chè quelli di l'altru. Qualunque sia u modu di volu hè ottenutu, hà da purtà grandi cambiamenti in i corpi, l'abitudini è i costumi di u populu. I so corpi diventeranu più ligeri è più fine, è a ghjente truverà u so piacè principale è u piacè in u volu. U piacè chì si trova avà in a natazione, u ballu, l'accelerazione o u muvimentu rapidu di u corpu hè solu un pocu anticipu di u piacè exquisite chì si trova in u volu.

Quale pò dì quandu questu sarà fattu? Ùn pò esse finu à seculi da quì, o pò esse dumane. Ghjè à l'abastu di l'omu. Chì quellu chì vole à vulà.