The Word Foundation
Condividi a pagina



THE

PARMA

Vol. 15 MAY 1912 N ° 2

Copyright 1912 da HW PERCIVAL

VIVI

(Continuazione)

PRIMA Ognunu hà una nozione di ciò chì si chjama vivu, è a nozione hè basata annantu à e cose è stati chì vole più o l'ideali à u quale aspira. Ellu cunsidereghja chì a realizazione di i so oggetti in a vita sarà vivu è chì e cose per quale l'altri cuntene sò di pocu valore quandu si compara cù u scopu di a so intenzione. Ognunu pare assicuratu chì sapi ciò chì hè vivu veramente, è chì strive cun u corpu è a mente.

Stancu di a mozza di a cità, quellu chì idealizeghja a vita simplice hè sicuru chì a campà si trova in a quiete di u paese, in mezu à sceni pasturali è induve si pò gode di u frescu di i boschi è di u sole nantu à i campi, è hà pietà di quelli chì sò nantu à ellu per ùn sapè micca questu.

Impaciente cù u so travagliu duru è longu è a monotonia di u paese, è sentendu ch'ellu porta solu una esistenza in a fattoria, l'ambienti ghjuventù hè cunfidendu di chì ellu pò in cità solu cunnosce ciò chì vive hè, in u core di l'affari è frà u passaghju di e multitùdine.

Cù u pensamentu di una casa, l'omu di l'industria travaglia chì pò rinuncià a so famiglia è goderà a facilità è u cunfortu chì hà guadagnatu.

Perchè mi deve aspittà à piacè a vita, pensa u cacciadore di piacè. Ùn lasciate micca dumane ciò chì pudete gode oghje. Sport, ghjoculi, ghjocà, ballò, deliziosi muscelli, occhiali clinking, mischizendu u magnetisimu cù l'altru sessu, notti di rivela, sta vive per ellu.

Cù i so voleri ùn sò micca suddisfatti, ma temendu l'attrazione in a vita umana, l'ascetica cunsidereghja u mondu cum'è un locu per esse rivoltu; un locu induve i serpenti scundiscenu è i lupi sò pronti à vene; induve a mente hè guastata da e tentazioni è da l'ingannu, è a carne hè in a traccia di sensu; induve a passione hè rampante è a malatia hè sempre presente. Va à un locu assicuratu chì puderia scopre ellu stessu u misteru di a vita vera.

Non cuntentate di a so lotta in a vita, i poveri senza informà parlanu scuntentamente di ricchezza è cù l'envidia o l'admirazione puntanu à ciò chì face l'inseme suciale è dicenu, chì questi puderanu gode di a vita; ch’elli campanu veramente

Ciò chì si chjama a sucietà, hè cumpostu abbastanza spessu da e bolle nantu à a cresta di l'onda di a civiltà, chì sò sbulicati da agitazioni è cumbattimenti di e mente in u mare di a vita umana. Quelli di a società vedenu in tempu chì l'admission hè da nascita o soldi, raramenti per meritu; chì a vernice di a moda è a meccanica di i maneri verificanu a crescita di a mente è di deformà u caratteru; chì a sucità hè governata da forme strette è morale incerte; chì ci hè a fami à u locu o à u favore, è travaglià cun flatterità è ingannà per assicurà è tene; chì ci sò strive è lotte è intrigi per trionfi cavi accumpagnati da rimpianti arrugati per u prestigiu persu; chì e lingue spuntate colpanu da e gola gioielli è lascianu velenu in e so parolle miele; chì induve u piacè porta a ghjente seguite, è quandu si pisa nantu à i nervi jaded, battiscenu e so fanne à furniscia un'eccitazione nova è spessu basata nantu à a so menti inquieta. Invece di esse rapprisentanti di a cultura è di a vera nobiltà di a vita umana, a sucietà hè, hè vistu da quelli chì anu trascinatu a so glamura, per esse largamente cum'è u lavu è a deriva, ghjittati sopra a sabbia da l'onda di a fortuna da u mare di a vita umana. I membri di a sucità brillanu à u sole per un pezzu; è tandu, fora di u cuntattu cù tutte e fonti di a so vita è incapace di mantene una ferma ferma, sò spazzate da l'onde di a fortuna o spariscenu cum'è non-entità, cum'è e fronde chì hè spazzata. A sucietà à pocu casu dà à i so membri di cunnosce è di cuntattà i currenti di a so vita.

Abbandunate u modu di u mondu, accettà a fede, acclamà u predicatore è u sacerdote sinceri. Entrà in chjesa è crede, è truverete balsamu pè e ferite, cunsulazione per i vostri soffitti, u caminu à u celu è e so gioie di a vita immortale, è una corona di gloria cum'è a vostra ricumpenza.

À quelli chì sò sbatti da dubbii è stanchi di a battaglia cù u mondu, questu invitu hè ciò chì l'addia di a so mamma era in bocca. Quelli chì sò usurati da e attività è a pressione di a vita ponu truvà riposu in a chjesa per un certu tempu, è aspettanu d'avè a vita immortale dopu a morte. Hanu da mori per vincite. A chjesa ùn hà micca è ùn pò micca dà ciò chì pretende di esse custode. A vita immortale ùn hè micca truvata dopu a morte s'ellu ùn hè stata ottenuta prima. A vita immortale duverà esse campata prima di a morte è mentre l'omu hè in un corpu fisicu.

Tuttavia, è qualunque fasi di a vita ponu esse esaminate, ognunu sarà vistu micca insatisfactoriu. A maiò parte di e persone sò cum'è piuletti rotuli in buchi quadrati ùn anu micca. Qualchidunu pò prufittà di u so postu in a vita per un tempu, ma a sbattuleghja appena o prima ch'ellu hà amparatu ciò chì duverebbe insegnà; allora aspittà à qualcosa. Quellu chì fighja daretu à u glamour è à esaminà ogni fase di a vita, scopre in ella dicepzione, insatisfaczione. Pò passà un età chì un omu pò amparà questu s'ellu ùn pò micca, o ùn vedrà. Eppuru ellu deve amparà. U tempu li darà l'esperienza, è u dulore agiscerà a so vista.

L'omu cum'ellu hè in u mondu hè un omu micca sviluppatu. Ùn hè micca campatu. A vita hè a manera di quale l'omu riesce a vita immortale. Vivere ùn hè micca l'esistenza chì attualmente l'omi chjamanu vita. U vivu hè u statu in u quale ogni parte di una struttura o organisimu o esse hè in cuntattu cù a Vita attraversu u so currente particulare di vita, è induve tutte e parte travaglianu in modu coordinatu per fà e so funzioni à u scopu di a vita di quella struttura. o esse, è induve l'urganizazione in generale cuntatta a marea di inundazione di a Vita è a so currente di vita.

Attualmente nisuna parte di l'urganizazione di l'omu hè in cuntattu cù u so currente particulare di a vita. A pena hè a ghjuventù rializata prima chì a decadenza attacca a struttura fisica, è l'omu permette a morte per piglià a so parte mortale. Quandu a struttura fisica di l'omu hè custruita è a fiore di a ghjuventù hè sbulicata, u corpu si sguassà prestu è hè cunsumatu. Mentre i fiammi di a vita ardenu l'omu crede chì sta vive, ma ùn hè micca. Murea. Solu à intervalli rari hè pussibule chì l'urganisimu fisicu di l'omu cuntattate i so currenti particulari di a vita. Ma a razza hè troppu grande. L'omu si rifiuta senza sapè di fà a cunnessione, è ellu ùn sanu micca o ùn coordinaranu tutte e parte di u so organisimu è ùn li provoca micca à fà altre funzioni ch'è à a scarsa mantenimentu di u corpu fisicu, è cusì ùn hè micca pussibule. per ellu deve esse purtatu da u fisicu. Hè tombu da ella.

L'omu pensa à traversu i so sensi, è cum'è un essere di sensu. Ùn pensa in ellu stessu cum'è un essiri fora di i so sensi, è cusì ùn cuntattà micca a vita è a fonte di u so esse. Ogni parte di l'organizazione chjamata omu hè in guerra cù l'altri parti. Hè cunfusu in quantu à a so identità è resta in un mondu di cunfusione. In un mancu ùn hè in cuntattu cù a marea di inundazioni di a Vita è a so currente di vita. Ùn hè micca campatu.

(À seguità)