The Word Foundation
Condividi a pagina



THE

PARMA

Vol. 14 FEBRUARI 1912 N ° 5

Copyright 1912 da HW PERCIVAL

VIVI

TO a maiò parte di l'ochji una roccia pare chì hè morta è l'omu pensa à ellu cum'è senza vita; eppuru, sia a so furmazione hè da a fusione rapida, à causa di l'azione vulcanica, o à l'accrezione lenta da i depositi da un flussu fluente, u impulso di a vita batte in a struttura di quella roccia.

L'età pò passà prima chì una cellula appare in a struttura apparentemente solida di una roccia. A vita cellulare in a roccia cumencia cù a furmazione di cristalli. Per respirazioni di a terra, per espansione è cuntrazione, per l'azzione magnetica è elettrica di l'acqua è di luce, i cristalli crescenu fora di u scogliu. A roccia è u cristallu appartenenu à u stessu regnu, ma largu intervalli di tempu si separanu in puntu di struttura è di sviluppu.

U lichenu cresce è s'affaccia à a roccia per u so sustegnu. L'alzina sparghje e so radiche per mezu di a terra, sferisce è divide a roccia, è si sparisce in maestà e so rame in tutti. Tutti dui sò membri di u mondu di e piante, unu hè un organu bassu, spongy o di coghju, l'altru un arbulu assai evolutu è regnu. Un sapo è un cavallu sò animali, ma l'urganisimu di un roscu ùn hè micca cumplettamente impegnatu à capisce u flussu di vita di u quale un cavallu di sangue hè cuscente. Luntanu da tutti questi hè l'omu è u so organismu, u corpu umanu.

U vivu hè u statu in u quale ogni parte di una struttura o organisimu o esse hè in cuntattu cù a Vita attraversu u so currente particulare di vita, è induve tutte e parte travaglianu coordinativamente per eseguisce e so funzioni à u scopu di a vita di quella struttura, organisimu o esse. , è induve l'urganizazione in generale cuntatta a marea di inundazione di a Vita è a so currente di vita.

A vita hè un oceanu invisibile è micca immensurabile, dentro o fora di a prufundità di quale nascenu tutte e cose. U nostru mondu di a terra è a luna, u sole, e stelle è cinghje di e stelle chì sembranu esse gemme pusate in u celu o cum'è particelle radiante sospese in un spaziu infinitu, tutte sò natu è sustegnu da una vita invisibile.

In tuttu stu vastu oceanu di vita chì hè u latu materiale è manifestatu, ci hè una intelligenza cuscente chì respira è hè a vita intelligente per questa oceana di vita.

U nostru mondu cù a so atmosfera è u nostru universu in i so atmosferi, sò centri visibili o ganglioni in u corpu invisibule di l'oceanu di a vita.

L'ambienti di u nostru universu agiscenu cum'è pulmoni chì respira a vita da l'oceanu di vita à u sole, chì hè u core di u nostru universu. A vita arteriale attraversa e raghji da u sole à a terra, chì si nutreghja, è poi passa à l'atmosfera di a terra per mezu di a luna è hè diffusa à traversu u nostru universu in l'oceanu di a vita. A nostra terra è e so atmosfere sò u ventre di l'universu, in u quale hè adupratu u corpu di l'omu chì miniature o hè per miniatura l'universu in l'oceanu di a vita, è à traversu quale respirarà a vita intelligente autoconsciente.

Enveloped da a so atmosfera cum'è in un chorion, l'omu gestate nantu à a terra, ma ùn hà micca fattu cuntattu cù a vita da l'oceanu di a vita. Ùn hà micca pigliatu a vita. Ùn hè micca vivu. Dormi in un statu embrionale senza moda, infinitu, inconsciente di l'oceanu di a vita, ma spessu sogna ch'ellu s'hè svegliatu, o sunnieghja i sogni di a so vita. Raramenti ci hè unu trà l'omi chì cresce fora di u so statu embrionale è chì vive in cuntattu cù l'oceanu di a vita. Comu regula, l'omi dormenu in u so periodu di esistenza embrionale (chì chjamanu a vita di a terra), disturbati da incubi occasionali di paura, dolore è distress, o entusiasti da i sogni di felicità è gioia.

A menu chì l'omu sia in cuntattu cù a marea d'inundazione di a vita, ùn hè micca veramente vive. In i so cundizioni attuali hè impussibile per l'omu di avè u so corpu à cuntattà l'oceanu di a vita à traversu u so flussu principale di vita. Un cuntattu animale cumplettamente furmatu o campà in u currente di a vita, perchè u so organisimu hè attunatu à a vita; ma ùn pò micca cuntattà a vita intelligente perchè ùn ci hè una scintilla intelligente di divinità in ellu per fà un tali cuntattu.

L'omu ùn pò micca cuntattà l'oceanu di a vita attraversu a vita di u mondu, nè hè capace di cunnette cù a vita intelligente. U so corpu hè animale è ind’ellu sò ripresentati tutti i formi è l’organisimi, ma per l’azzione di a so mente hà tagliatu u cuntattu direttu di a vita da u so corpu è l’inchiusciu in un mondu di sè stessi, e so propie atmosfera. L'intensità divina di intelligenza abita in a so forma, ma hè coperta sopra è oculta da u so sguardu da i nuvuli di i so pinsamenti, è hè impeditu di truvà da i desideri di l'animali à quale hè ghjustatu. L'omu cum'è mente ùn lasciarà micca u so animali vive in modu naturale è sicondu a so natura, è u so animale impedisce di circà a so eredità divina è di vive cù intelligenza in a marea inundativa di l'oceanu di vita.

Un animali hè campatu quandu a so vita hè in crescita è u so organisimu hè attinatu à u flussu di vita. Sente u flussu di vita sicondu u so tipu è a forma fisica di u so organisimu per ripresentà e so spezie. U so organisimu hè una batteria attraversu una corrente di vita è quale a vita gode di l'entità individuale in quellu corpu animale, anche si hè cum'è entità incapace di cuscenza o di aumentà o di interferisce cù u flussu di u currente di a vita. L'animali in u so statu naturale deve agisce automaticamente è sicondu a so natura. Si move è agisce cù u surghjenti di a vita. Ogni parte di ella trema cù l'alegria di a so vita cume riunite per una primavera. A vita pulisce in furia quandu hè in cerca di a so preda o in volu da un nemicu. Luntanu da l'influenza di l'omu è in u so statu naturale, agisce senza pensamentu o disgraziamenti è hè guidatu in modu incustumante è naturale da u flussu di vita, quandu u so organisimu hè un mediu adattu à traversu a quale a vita pò flussà. E so instinture l'avvertenu di periculu, ma ùn teme micca di difficultà. A più grande hè a difficultà cun quale cuntene, u più putente hè u flussu di vita, è u più intensu u sensu di a so vita.

I pinsamenti è l'incertezze di l'omu è l'infidenziali di u so corpu impediscenu di sperimentà a gioia di a vita, cumu ghjoca à traversu u corpu di l'animali solu.

Un omu pò ammirazione di i membri dite è di u mantellu lucidu, u collu arcu è a testa fina di un cavallu ben custruitu; ma ùn pò micca per sente a forza di a vita in un mustang salvaticu, è cumu si sentenu cum'è, cù un scossa di a testa è una narice tremendu, sbucca l'aria, batte a terra è salta cum'è u ventu nantu à e pianure.

Pudemu di stà una maravigliata di i contorni curvati di un pesciu, di i muvimenti grazii di e so alette è di a cuda è di u lustru di i so lati à a luz di u sole, cum'è u pesciu hè suspesu o s'arrizzeghja o cade cun facilità è grazia attraversu l'acqua. . Ma ùn simu incapaci d’entre in u currente di a vita chì dà u putere è guidà un salmone è u so cumpagnu, cum’elli lascianu u largu mare pè u fiume annantu à u so percorsu annuale in u so flussu, è in u frescu di a mattina, prima di l’alba. , quandu l'inundazioni di primavera scuntenu da e nevi di fusione, palude in a furia di l'acque fresche è, quant'è facilmente l'acqua, turna nantu à e rocce di i rapidi; mentre culleghjanu à u flussu è mettenu in a schiuma churning à i pedi di e cadute; cum'è saltanu e cadute, è, se e cadute sò elevate è sò riportate da u voluminu, ùn rinunziate micca, ma saltanu di novu è sparanu sopra a punta. e poi alluntanassi è in noci è in acque basse, induve trovanu u scopu di u so viaghju annuale è mettenu u so stancu per fucilassi. Sò mossi da a currente di a vita.

Un àguila hè presa cum'è l'emblema di l'imperu è ghjova cum'è simbulu di libertà. Parlemu di a so forza è di u so curagiu è di una larga scala d'ala, ma ùn pudemu micca sentu u piacè di i muvimenti di u so cinghje mentre circonda è sgrossa e si rialza, cuntattà u so currente di vita è trasmessu in ecstasi per a forza motiva di volu o mosse è sguardi calmu à u sole.

Ùn avemu micca mancu in cuntattu cun un arburu quandu cuntattà a so attualità di a vita. Ùn sapemu micca cume l'arbulu hè esercitatu è rinfurzatu da i venti, cumu hè alimentatu è bevutu in e piove, cumu e radiche cuntattanu u so currente di vita è cumu si sò colorate da a luce è a sustanza in terra. Ci hè statu speculazione di quantu un altu arbre aumenta a soa à tali altezza. Puderia cuntattà la corrente di a vita di l'arburu sapemu chì l'arburu ùn cresce micca a so. Sapemu chì a corrente di a vita porta a sap in tutte e parte di l'arburu chì sò capaci di ricevela.

Pianta, pesce, acellu è bestia sò vivi, sempre chì i so organismi stanu in crescita è adatta à cuntattà i so currenti di vita. Ma quandu a forma fisica di u so organisimu ùn si pò mantene o induve a so azzione hè interferita, allura ùn pò micca esse in cuntattu direttu cù a so corrente di a vita è l'organisimu inizia u prucessu di muriri per degenerazione è di decadenza.

L'omu ùn pò avà per sperimentà e gioie di l'organisimi viventi in cuntattu cù a so corrente di a vita, ma puderia entra in u pensamentu in questi organisimi ch'ellu cunnoscerà è sperimente una sensazione più agente di l'attuali di a vita cà l'omi in quelli corpi.

(À seguità)