The Word Foundation
Condividi a pagina



PENSARE E DESTINU

Harold W. Percival

VII

DESTINO MENTALE

Section 1

L'atmosfera mentale di l'omu.

ALL u distinu principia cù pascenu. Quandu u pinsamenti hè sviluppatu à esternalizazione, questu hè u risultatu fisicu; da quellu vene un risultatu psichicu, da quellu risultatu mentale è da quellu à noetic u risultatu, per l'omu. Tuttu chistu hè fattu da i so pascenu versu u pinsamenti. A pinsamenti in generale hè soiu destinu mentale, è i so trè altri tippi di u distinu è i so risultati surtenu da questu pascenu. Sti quattru tippi di u distinu sò i u distinu di l’omu, micca di u Unità Triune. lu penseru e lu sapè avè micca u distinu, perchè ùn creanu micca pinsamenti quandu pensanu.

lu destinu mentale d'omu hè a so predisposizione à pensà cum'è ellu. Hè u statu di l ' atmosfera mentale di l’omu, (Fig VB). Hè a so mentale parsunaghju, i so dittamenti mentali, chì sò usati da i so sentimenti e brami.

A parte attiva di u atmosfera mentale hè rapprisintatu in l'omu da trè di i menti di u penseru di u Unità Triune chì si ponenu à u serviziu di u facciu. Ci hè mente-corpu, cun quale paru-è-desideriu deve pensà à piglià cura è à cuntrullà u corpu fisicu è a natura. Allora ci hè u sensazione-mente, chì paru duverebbe aduprà per truvà e distingue da u corpu, è ancu per dà diàlogu à u a materia of a natura—È pascenu. È ci hè desideriu-menti, chì desideriu duverebbe aduprà per cuntrullà a so sentimenti e brami, per distingue cum'è vulintà da u corpu in quale hè, è per avè l'unione cù u sentimentu. Ma paru-è-desideriu, l ' facciu in u umanu, di solitu pensu cù u mente-corpu è à u serviziu di a natura. À u passu di umani l facciu travaglia principalmente cù a so mente-corpu per e so sentimenti e brami, cum'è un lavoratore, un trader, un avucatu, un manager, un accountante, un inventatore, un costruttore. L’usu di i trè menti bassa o eleva paru-è-desideriu. paru-a voglia sò cuncernati da cose fisiche; sò occupati cun cose materiale; campanu in elli, sò attaccati cun elli è ùn ne lascianu micca. Sò i servitori di u corpu. U pascenu chì i trè menti fà hè quellu chì hè è face destinu mentale.

Pensamentu hè di dui tippi: reale pascenu, chì hè a tenuta ferma di u Consciju Light à nantu à u sughjettu di u pascenu, è quellu umanu ordinariu pascenu, chì sia passivu o attivu per u sughjettu di pinsamenti. Pensamentu passivu hè di l'ogetti di i sensi, solu listinu è casuali, è senza sforzu di tene u Light. Pensamentu attivu hè u sforzu per tene u Light. Pensamentu passivu principianti pinsamentu attivu. In cunseguenza, pinsamenti sò cuncipite è emesse. Sò esseri è anu in elli qualcosa chì, una volta esternalizzati, esige e so proiezioni successive finu à chì sò equilibrati.

Pensamentu, E lu pinsamenti chì seguitanu, dipende da a cundizione di u atmosfera mentale, chì ghjè u destinu mentale di a persona. U atmosfera hà un aspettu murale è hè duminatu da un penseru dirigente. Hà attitudini mentali è insemi mentali, una certa quantità di cunniscenza chì hè basata Esperienze à traversu i quattru sensi, è avvinimenti di cuscenza. In u so aspettu più generale u atmosfera hè o onestu o disonest è hà dunque una tendenza à verità o à chjinata. lu atmosfera mostra ciò chì l'omu hè rispunsevule. U bonu è u male pascenu chì l'omi anu fattu permanece cun elli in a so mentale atmosfere finu à esse cacciatu da pascenu. Certe attitudini mentali versu rispunsabilità crescerà u pascenu da servitù è interferenza à l'eccellenza mentale chì in vita più tardi si prisenta cum'è una dotazione.

Rispunsabilità: Hè rispunsèvule hè cunnessu cù duviri, u prisente duviri, u fattu chì porta à u bilanciu di a pinsamenti. unu di l'uggetti di a vita hè di pensà senza creà pinsamenti, questu hè, senza esse attaccatu à l'ughjettu per u quale u pensamentu hè creatu, è pò esse uttenitu solu quandu desideriu hè autocontrolatu è direttu da pascenu. Sin’à tandu pinsamenti sò creati, è sò u distinu.