The Word Foundation
Condividi a pagina



PENSARE E DESTINU

Harold W. Percival

CAPITULU XII

U PUNTU O U CIRCULU

Section 4

Concepzioni sbagliate. Dimensioni. I corpi celesti. U tempu. U spaziu.

Cuncepzioni sbagliate nantu à u mondu in u quali vivenu interferiscenu cù l'omi capiscitura i mondi chì a penetranu è e forze chì a mantenenu. E scienza naturali ùn diminuiscenu micca ignuranza è errore di cose chì ùn sò micca perceptibili. Ùn dissenu micca e cuncepzioni sbagliate di u sensu-bound facciu. Trà i cuncepimenti sbagliati sò alcuni chì sò cunnessi cù a dimensione, u pesu, a solidità, cunsiderate, distanza, furmulariu, originali è e so riflessioni, vista, tempu e u spaziu.

Ùn ci hè micca grande o chjucu eccettu per paragunà a larghezza è u voluminu. "Grande" è "chjucu" sò cuncepzioni chì risultanu pascenu chì tratta di certe percepzioni per mezu di i sensi. Queste percepzioni sò fatte in i suddivizzioni di u statu solidu di a materia in u pianu fisicu. In altri stati di a materia, puru annantu à u pianu fisicu, e percepzioni sò diverse. L'ughjetti definiti sò menu è menu cuncepiti cum'è grandi o picculi, è l'ughjetti in u radiante ùn sò micca percepiti da grande è chjucu. Si puderia capì i quattru stati di a materia invechjendu in oggetti ùn ci serebbe una cuncepzione fissa di dimensione. U grande puderia esse vistu cum'è chjucu è u picculu cum'è grande.

Quandu unu fighjemu in oggetti un vede micca cume sò fatte o mantenuti, nè e forze chì ghjucanu attraversu è dendu Qualità cum'è u pesu, a coesione è a conductività, è attributi cumu contorni è culore. unu vede solu u so culore, u so cunturu è a so taglia in paragone. Ma s’ellu puderia fighjà un geogene unità è vede l'altri unità in ellu è flussi di unità passendu di ellu, ellu vidaria trattendu invece di dimensione. S'ellu puderia vede l'unità di geogene pussibule da un'altra unità, ellu vedaria azzione o cuesione, micca dimensione. Quandu pascenu hè focu à l'estensione è u voluminu, unu hè impeditu di percive u a natura di a cosa. Quandu l'omi pensanu à una cosa l'impressione hè di dimensione è pascenu si limite à quellu paragone.

L'omu deve capisce l'universu per mezu di u so corpu. A stella più luntanu hè riprisentata in u corpu è pò esse esaminatu in quà, megliu cà induve stella. Una stella ùn hè micca più grande cà u so centru nervu currispondente à unu chì pò percipere e duie, micca unu chì misura quant'è l'altru ma u cuncettu di dimensioni dà locu à quellu di ciò chì a stella è u centru nervu sò è di cume. ligata. Mentre unu pensa à l'universu cum'è sfarente è in relazione cù u so corpu, o di unu più grande o più chjucu cà l'altru, ùn capisce micca nè. À quellu chì vede u trattendu trà di elli, i foglii ùn sò più grandi di u cori chì sò causati. U sole si pò vede cusì chjucu cum'è un core è un core cum'è grande cum'è u sole. Una stella hè cum'è un centru nervoso sparghje è u centru nervu hè cum'è u stilu condensatu. A Via Lattea ùn pò micca esse veduta cum'è un tuttu sè ùn hè micca vistu cum'è una estensione è a proiezione di u sistema di ganglioni è plexus nervosi. I tronchi di u nervu umanu ponu esse percepiti cum'è allungati à a Via Lattea, è chì ponu esse vistuti cum'è a spine. Per capisce cumu e cose fisiche sò entrate è passanu da esse, l'idea di a dimensione deve esse abbandunata.

da u furmulariu aviò l'universu fisicu pò esse cum'è una spezia. U furmulariu l'aviò hè assai più vasta chè u pianu fisicu cum'è l'oceanu hè più vasta chè a spugna in questu. Eppuru u a materia di u furmulariu avion pò esse capitu solu da quessa a materia di u furmulariu pianu chì si trova in una parte di u pianu fisicu. L'etere, vale à dì u solidu a materia di u furmulariu pianu, pò esse percepitu è ​​trattatu da u pianu fisicu solu per via di a puntu. L'etere hè ingressu à a puntu appena da a puntu or punti in l'etere vene l'universu fisicu sanu.

unu chì pò vede a materia in i so stati à u furmulariu è piani fisichi ùn anu micca cuncepimentu d'oggetti cum'è grandi o picculi. Ci hà da vede chì ciò chì pare grande nantu à un pianu o in un statu di a materia hè chjucu annantu à l'altru, è chì u picculu nantu à o in unu pò esse grande annantu o in l'altru.

A gravità hè a trattendu trà stati di fìsica a materia. Allora u pesu di u ferru hè trattendu di e quattru stati di radiante, aria, fluidi è solidi a materia chì custituiscenu una massa di ferru. U trattendu pò esse cambiatu da u mezzu induve sta ferru hè posta, cume in l'internu di a terra o in acqua nantu à a superficia o in aria magra o in una muntagna.

U centru di gravità hè a linea di incrucisione più vicinu da i quattru stati di a materia in ogni corpu Ogni corpu hà una gravità di a so propria, ma a gravità di a terra hè u standard per tutte e cose da a terra. A linea di a più vicina intermittenti di u a materia di i so quattru strati si trova trà a crosta interna esterna è interna.

A linea di a gravità di a terra cambia da tempu à tempu. Dentru, oltre a crosta terrestre, l'azzione di gravità diminuisce rapidamente. À u centru di a terra ùn ci hè nisuna gravità, nè ci hè nimu in a regione di e stelle. Sè u trattendu di u a materia di un corpu à u a materia di a terra in tuttu hè tagliata, ùn ci hè nè pesu. Materia di densità più grande ch'è quella di a terra, vale à dì duve u unità si trova più vicinu, ùn hà micca pesu se ùn hè micca ligatu cù u a materia di a terra. Ci hè a materia, cum'è quellu annantu à u furmulariu pianu, di densità più grande ch'è a terra solida a materia, chì ùn pò micca esse perciutu, ùn hà micca pesu è ùn hè micca affettatu da a gravità di a terra. Quandu tali a materia hè messu in trattendu cù a terra solida, a linea di gravità sarà trasferita per quessa.

A solidità hè un ingannu da i sensi di vista è cuntattate à traversu oliu. Ci sò buchi in un prato di cobre cumu ci sò in una tela. Ma questu ingannu pò esse disprezzatu à un certu puntu cù l'aiutu di strumenti. Tuttavia u sensu percepzione domina u capiscitura. Finisce più a materia cumpona, permeate è passa à mezu à un solidu a materia. Produce i fenomeni di u solidu a materia. Oltre à questu più fine a materia in u mondu fisicu hè a materia in altri mondi chì hè ancu più fine. Alcune di Qualità di e cundizioni pruduciute da stati diffirenti di l'internu è di più fine a materia sò inintelligibili, è s'eranu dichjarate sparisce cum'è impossibili, cuntradizioni è insensate.

cunsiderate sò parlati da cume pruprietà di u spaziu. Ma u spaziu ùn ne ne hè cunsiderate. Materiacunsiderate è solu quessa a materia chì hè in i trè più bassi, u a vita, furmulariu è fisicu, stati di u mondu fisicu. Sò cunsiderate sò trà e so caratteristiche. U cunsiderate in u pianu fisicu sò chjamati lunghezza, larghezza è spessore. Quessi sò veramente una sola dimensione, in-nessuna o superficia.

Materia nantu à u pianu fisicu hà u cunsiderate di on-ness, vale à dì un fora; in-ness, vale à dì un internu; through-ness, vale à dì segni successivi; è a prisenza, vale à dì, essendu in ogni locu è in ogni locu in una volta.

lu primu Dimensione hè on-ness. On-ness hè l'esternalità, l'aspettu esternale di e cose chì si compone a materia è percepitu da i sensi in generale. Hè cumprendi larghezza, larghezza è spessore. Sò i primi Dimensione. A lunghezza, a larghezza è u gruixu sò vistu cum'è superficia. Tutti e trè sò necessarii per vede una superficia.

In-nessunità hè a seconda Dimensione. In-nessunità face on-ness. Mantene a superficia inseme. Una superficia nuda ùn si pò vedà perchè ùn hà micca spessore. Una cosa appare cum'è una cosa, ma ancu a più simplice hè parechje cose. In-nessunità face chì e parechje apparenze cum'è unu. In-nessness rende tangibile, visibile, quellu chì altrimenti seria intangibile, invisibile. In-nessività hè solidu, ma face solidu. Hè un aspettu di a stessa massa chì pare avè a lunghezza, a larghezza è u spessore, cum'è avè ancu l'interiorità di modu generale. L’esternalità hè a cosa cum’ella pare, l’internità a cosa cum’ella hè.

U terzu Dimensione of a materia hè u throughness, chì hè cunnisciutu da vede, miraggiu, tastà o smaltendu attraversu a materia, vale à dì, percive tutte e superfici di e cose. A traversità hè una sequenza, o consecutiva trattendu. Hè una continuità in a sequenza è trattendu. Hè una a qualità of a materia cum'è passà una cosa. U primu è u sicondu cunsiderate fà a massa. Attraversu riguarda e diverse parte di a massa è passa per ella.

A prisenza hè a quarta Dimensione of a materia, hè, a materia hè in ogni locu in una volta. L'altri trè cunsiderate ùn ci sò micca interferenze o ostruzioni à a prisenza.

In on-ness, cum'è una esternalità, appare risultati di altre attività trè cunsiderate. Presenza, attraversità è in-nessunità, ancu sì cunsiderate, ùn anu micca e caratteristiche di on-nessunia, è dunque i trè aspetti di onestità ùn aiutanu micca à suggerisce e proprietà di l'altru cunsiderate. Eccu cunsiderate sò attivi, micca inerti cum'è hè on-ness. E so pruprietà sò attività o forze è ùn anu micca apparitu cum'è o in persona. Sò appare solu i risultati di e attività. Aghjunghjenu in a prima dimensione cum'è solidità, culore, contur, ombra, riflessione, rifrazione.

In-nessness, throughness è presenza sò cunsiderate chì fisicu a materia hà indipendentemente a so visibilità è a tangibilità. A menu chì i quattru cunsiderate of a materia agisce coordinativamente, l'attività ùn hè micca in evidenza, vale à dì chì e cose ùn anu micca apparse cum'è cose.

Ogni tipu di unità di natura hè un Dimensione of a materia; ogni classe di elementari hè un Dimensione. U pirogenu unità o causale elementari sò u quartu Dimensione of a materia, è u geogene unità o struttura elementari sò i primi Dimensione, o lunghezza, larghezza è spessore. Ci hè unità chì ùn sò micca elementari. Cusì u aia, l ' Unità Triune e lu nurmativaunità, ma ùn sò micca elementari, è anu è ùn sò micca cunsiderate. Eppuru ùn anu micca Qualità chì sò predicati da cunsiderate.

An capiscitura di u a natura di u mondu visibile hè preclusu da ignuranza di u cunsiderate di u so a materia. Mentre a ghjente hè limitata in i so cuncetti da a percepzioni di i so sensi, ùn concepenu micca ciò chì l'universu pò esse daretu, à l'internu o à l'altura di larghezza è di spessore. Ancu s’è l’inattività sola hè stata rializata cum’è una dimensione verianu un universu chì ùn si puderà riesce à identificà cù u mondu visibile.

Sì unu puderia sente una sola attività, vale à dì, senza coordinazione di l'altru cunsiderate, avissi a sustancialità d'ombre. Saria senza contorni nudi senza culore è senza perspettiva. U sole è a luna avaristi tumbatu. Questu hè unu di i stati à traversu chì i morti passanu; su pinsamenti pò dà culore è attività à u paisaghju.

Sì a persona hè stata sensata, ùn ci serebbe una cima, nè fondu, nè sopra nè down. Ùn ci seria micca una gravità, postu chì l'ingrossu hè a gravità in a so trattendu à altri stati. Ùn ci sarebbe micca cose solide à u toccu. I cosi serianu induve sò ma ùn si puderebbenu cuntene di elli. I cosi avissiru sdittassi in strati in a massa. A sigaretta ùn pudia micca esse vistu cum'è un sigaru, solu cum'è strati di a materia senza curva, è ùn pudia micca esse capitu. Ùn ci serebbe nè luna, nè sole, nè stella, solu a materia in capas intangible. Un corpu umanu ùn pudia micca esse ricunnisciutu. Sarà statu vistu cum'è strati, micca di a pelle, di l'osse, di musculu o di sangue, ma cum'è strati di unità.

Sì u trapassu solu era sentitu tuttu avissi da vede cum'è e linee in movimentu. Ùn ci saria nisun sole, nè luna, nè stella, nè terra solida, nè acqua. Ma tuttu seria aria è sonu.

Sì a prisenza sola hè stata cunvinta, allora secondu a persona chì hà perciutu, ci saria una massa di di luce, o tuttu saria punti of di luce. L’universu tutale saria cusì, nè stelle, nè sole, nè luna, nè terra, è mancu e cose è l’esseri nant’à a terra.

Cusì appare stu universu di u pianu fisicu si hè capitu per separatamente in ognunu di u so cunsiderate senza a so coordinazione. Quandu u cunsiderate sò sensati cum'è coordinati ci sò percepiti per l'universu visibile trè universi interni, chì quattru inseme facenu l'universu fisicu, cum'è u quadru corpu umanu hè vistu cum'è un corpu.

A terra visibile hè ronda è si move intornu à u sole. Questu hè veru in un certu sensu. Ma altri dichjarazioni puderanu esse fattu è esse altrettantu veri, anche se à l'oghje seranu cunsiderati assurdi. U sole ùn hè micca induve pare, è i pianeti ùn sò micca duv'ellu pare. U cunsiderate of a materia è u statu di i sensi impediscenu à l'investigatori da capì induve sò. U sole è a luna si ponu vedà in a terra, cume appariscenu fora, apparentemente assai luntanu da l'internu cum'è da a crosta esterna. L'astri ponu vedenu à u centru, apparentemente tantu luntanu cumu si vedenu da a crosta esterna, è una percepzione hè curretta cum'è l'altra, perchè tutte sò percepzioni di riflessioni di proiezioni.

A cunnessione di u cunsiderate cù i stati chjamati radianti, aria, fluidi è solidi a materia hè apparente. U elementari chì sò questu a materia pussedi tratti chì sò chjamati cunsiderate. Alcune cuncettu ponu dunque esse furmate di u cunsiderate of a materia in u statu solidu di u pianu fisicu. Ma quandu si tratta di cunsiderate of a materia nantu à u pianu di forma è quelli di a materia nantu à u a vita plane, ci hè pocu chì pò esse usatu cum'è un scalpore, una barra di misura o un paragone per aiutà à una cuncepzione. Quandu si tratta di stati di a materia chì ùn anu micca cunsiderate da tuttu, cume a materia di u di luce aviò di u mondu fisicu, è u a materia di tutti i mondi al di là di u fisicu, ùn ci hè nunda, da a vista fisica, per passà. I cuncetti umani ùn piglianu micca quellu chì si passa in un mondu induve a materia ùn hà alcuna dimensione. Eppuru l'omi sò in tali a materia in ogni momentu

U cuncettu di distanza hè cunnessu cù quellu di Dimensione. Distanza, da una puntu à un altru, hè un termu usatu per misurà a materia da unu puntu à l'altru. A distanza hè a misura di a materia intervenendu trà i dui punti. A distanza hè a misura di on-ness, u primu Dimensione, micca di u spaziu. A distanza da a terra à una stella hè una misura di a materia, quant’è a prufundità di l’acqua sottu un battellu. Hè impussibile di misurà in linea dritta, ma per l'urdinariu scopi l'assuntu chì a distanza hè una linea dritta hè adatta.

A distanza hè una misura curretta per tuttu ciò chì pò esse tuccatu, ma micca per quellu chì, quantunque visibile, ùn pò micca esse tuccatu. E cose chì ponu toccu sò fatti di solidu a materia. Ci sò cose chì parenu comu si fussinu di solidu a materiama chì ùn si pò micca tuccatu, trà elli u sole è e stelle. E cose à distanza distinu sembranu esse fatte cum'è e cose chì l'omi sapanu cum'è solidu, se e cose anu in elli listessi ingredienti cum'è e cose solidi. Cusì u sole è e stelle anu in elli chimicu Elementi chì sò in terra. Ma i superfici in i corpi celesti ùn sò micca compacchjati in un solidu. L'astri sò radianti a materiacorpi; u sole hè un corpu di aria. Stendu troppu luntanu per esse toccu sti corpi celesti da a aspettu di solidità.

L'idea di distanza chì si basa in a so apparente solidità hè sbagliata, perchè ciò chì si vede di sti corpi celesti hè cum'è un riflessu in un specchiu. Ùn hè mancu a prima o a seconda riflessione. Ciò chì appare cum'è una stella puderia esse riflessu parechje volte prima di appare in u focusu induve hè visibile. In novu l'idea di distanza hè basata nantu à a misura fatta nantu à a crosta di a terra. E règule applicabili à a crosta di a terra ùn sò micca sempre applicate quandu si applicanu à misura in altre stati di a materia, cume ciò chì hè chjamatu interstellare a materia.

form hè un altru cuncepimentu chì impedisce un pronta capiscitura di e cundizioni di a materia chì hè affettata da pascenu. Materia chì hè vistu hà un furmulariu. S'ellu ùn hà micca furmulariu ùn hè micca vistu Ancu un Diu duverà avè furmulariu per esse cuncipitu. Hè cuncepitu cum'è un Babbu, un Amicu, in un Creatore.

lu furmulariu in quale fisicu a materia hè vistu hè in nessunia, vale à dì, cum'è superfici, è ùn duna assistenza in a cuncettazione di ciò chì hè furmulariu altru ch'è cum'è on-ness. Dunque ùn ci hè micca cuncepimentu di furmulariu altru ch'è u diàlogu chì si vedenu diàlogu nantu à u pianu di furmulariu è à u a vita aviò ùn sò micca cume quelli di u pianu fisicu. In quantu ci anu altre caratteristiche ùn sò micca cuncipiti. unu di sti caratteristiche hè chì u diàlogu of a materia qualchì volta pò esse cambiatu istantaneamente. Pensieri chì sò stati rilasciati è chì figuranu nantu à u a naturamoda -side a materia subbitu in diàlogu è causà l'aghjustamentu di unità in diàlogu. In u dopu a morte stati pinsamenti subitu dà forma à a materia, è ùn ci hè micca bisognu di u sviluppu graduale o dissoluzione graduale chì u cambiamentu di diàlogu di fisicu a materia hè bisognu

Trà e caratteristiche di un'unizità, superficia a materia, hè a pruprietà per riflette l'uggetti. On-ness hà sta prupietà da Mutivu di i trè interni cunsiderate. Vicinu à a terra, u circondu atmosfera, chì hè in a capa fluida, è, in sopra, l'aria in a capa di aria, pussede questa proprietà.

A capa fluida hè semi-trasparente è attraversu sò vistu direttamente alcune stelle, u sole è a luna. A capa aera hè trasparente è attraversu sò vistu alcune stelle è u sole, micca a luna chì si trova à a fruntiera di a capa fluida. Certi stelle, u sole è a luna è i pianeti sò veduti direttamente. Ma trà un pocu di questi varii panorami ci sò ancu riflessioni visibili, chì ùn pare micca e cose riflesse. Qualchidunu di ciò chì sò vistu cum'è stelle sò riflesse di e parte di u sole, è quarchi sò riflesse di altre stelle. U fluidu è e strati aria ùn solu lasciate alcune stampe è di luce passà direttamente è riflette altre stampe è di lucema ancu rifraghjanu. I pianeti ùn sò micca volte induve sò veduti esse. L'astri sò guasi mai induve si vedenu esse. U sole è a luna ùn sò micca induve si vedenu.

U diametru di u sole hè cunsideratu à esse più di ottu centu mila miglia. Questa dimensione apparente di u sole hè largamente dovuta à e proprietà di ingrandimentu di i media scunnisciuti per mezu di quale hè vistu. U sole ùn pò micca esse tantu alluntanatu cum'è suppone. E distanze attribuite à e stelle ùn ponu esse currettu, perchè i media à traversu chì e misure sò fatte ùn sò micca cunnisciuti, è e riflessioni sò prese per l'uriginali. Quandu quattru stelle sò riflesse di una stella è tutti i cinque mostranu spettri sfarenti, questu hè duvuta à a media attraversu quale l'astri si vedenu. In i media sò prisenti o assenti certi chimichi Elementi. U chimicu Elementi rivelatu da u spettroscopiu cum'è presente o assente in e stelle, sò aghjuntu o eliminati durante u passaghju di a riflessione per mezu di i media.

A maiò parte di e osservazioni astronomiche è i calculi ùn sò micca dubbitu curretta. Ciò chì si vede cù u telescopiu è u spettroscopu hè veramente vistu. Ma l'inferenze tratte in quantu à a dimensione di l'universu è e distanze, u realtà, i movimenti è a custituzione di e stelle ùn sò micca curretti. U megliu u telescopiu, u più riflessi ponu vede cun ellu, ma ùn ci hè una manera di distinguerà se una riflessione hè u primu, u secunna o u centesimu, o induve in i media sò i specchi chì pruducenu i riflessioni, o induve u sfondate hè da quale e riflessioni sò focu. Greatness e picculu è a distanza ùn ci sò micca realtà, ma in trattendu à un sfondate è un focus.

Per esse currettu, e stelle reale deve esse prima distintu da e so riflessioni. Dunque, si deve esse capitu cumu e veri stelle sò proiezioni di a materia da i centri di u nervu umanu. Di queste proiezioni di radiante a materia in i strati di fluidu, aria è ardente a materia da tutte e parte di a crosta di a terra, certi sò chjappi è focalizati in sfondi sferenti in a capa ardente. Quessi sò e veri stelle. Altri steddi vedi sò riflette semplici di queste stelle, ghjittate da e strate ariose è fluide nantu à u sfondate in a capa ardente. Ci ponu esse parechje riflessioni di una stella in avanti è in avanti è ponu esse sferenti in a dimensione apparente quant'è in a cumpusizioni apparenti. A diffarenza di taglia hè dovuta à una magnificazione cume quella di una lanterna magica. U prucessu ùn hè micca u listessu, ma u principiu di prughjittazione hè. U dimensione apparente di una stella dipende da u focusu fattu da u sfondate. I sfondi dà a pusizione è a dimensione di e stelle. Finu à esse chjappi da i sfondi in a capa ardente ùn ponu esse vistu.

Una stella, indipendentemente da a taglia data da l'astronumia, hè una projeczione da i centri nervosi umani. Una tale stella hè materiale, hà un corpu è pussede proprietà, chì sò tutte dotate da u corpu umanu. Se ùn ci era micca sfondi ùn ci serebbe una proiezione vistu, perchè ùn ci serebbe nunda per mantene a focu. Diferenti da queste stelle originale chì anu corpi, sò e stelle chì sò riflette; ùn anu micca corpi, ma sò solu superfici. I veri steli sò centri nervi còsmichi, quant'è quelli in i corpi umani, è agiscenu coordinatu cù i so omi in corpi umani. I centri nervi in ​​u celu sò estensioni è ingrandimenti di centri nervi umani composti; è i centri nervi in ​​ogni corpu umanu sò mudelli miniatura di i centri nervi còsmichi chì sò stelle.

U corpu umanu hè allargatu à i limiti di l'universu è l'universu hè condensatu à ogni corpu umanu. U a materia trà e stelle ùn si pò vede, ma hè di quellu a materia di i corpi umani L'organi di i corpi anu ancu u so postu in u celu è interagisce cù i so contraparti. I movimenti apparenti di e stelle sò in fasa cù l'azzioni di i centri nervuali in u corpu. U sole hè a proiezzione di tutti i cori umani, è i pianeti sò e projezzioni di altri organi. L'asteroidi sò parti di organi chì ùn anu più funziunava.

U sole è i pianeti sò visti direttamente, à dì, ùn sò micca riflessi. Eppuru, sti corpi ùn sò micca induve sò vistu. I so movimenti apparenti ùn sò micca i so movimenti attuali. U visibile trattendu à l'altri è à l'universu in generale ùn hè micca u reale trattendu.

Chì hè u sensu di vista raporti d'elli hè vera sempre quandu unu guarda a materia in u Dimensione di solu on-ness. I muvimenti d'un cavallu o di una nave, vistu in a Dimensione di on-nessuna cumparisce sfarente di ciò chì i muvimenti cumparisce quandu vedutu in-nudu, a traversità è a prisenza. On-ness un corpu hà à mantene nantu à una superficia, ma se un corpu si move in in-nessunità ùn ci vole à mantene in a superficia, ùn ci hè più cà un pesciu. Un pesciu si move, in certu sensu, solu in natura. Si vede da a superficia i so movimenti sò di solitu apprezzati di manera curretta è di qualchì volta sò sbagliati. On-ness predomina nantu à a crosta di a terra, in-ness in a luna, throughness attraversu u sole è a presenza cù e stelle.

I muvimenti regulare di i corpi celesti, cumprese a terra, sò un cumpostu di i fenomeni di respirazione, di circulazione è di digestione. I muvimenti di u sistema solare rapprisentanu l'azzioni di i sistemi nervosi. Tutti questi muvimenti sò vistu solu da l'aspettu di l'umanità solu.

Sight hè u mezzu principale per a percepzione di fora a natura. Sight dipende da a terra-focu in i stati in quale hè radiante a materia fora è u sensu di vista impasturati in u corpu. L'omu vede perchè hà in u so serviziu un focu elementale, u sensu di vista, è cuntatti per mezu di ella radiante a materia in quattru cundizione. Sò radianti a materia in l'ughjettu vistu, radiante a materia in l'ochju, radiante a materia mandatu da u sensu di vista è radiante a materia in u u spaziu trà l'ochju è l'ughjettu. U vede hè l'allinjamentu da u sensu di vista di u radiante a materia in queste quattru cundizione. U sensu di vista focalizza l'ochju è l'attenzione face l'allinjamentu.

Quandu una casa vede a so superficia, cum'è tutti l'altri oggetti, manda radiante a materia, è l'ochju manda radiante a materia da scuntrà questu. U sensu di vista alinea i dui è vede hè a presenza di u sensu di vista in i quattru cundizioni di radiante a materia. Light ùn viaghjà mancu, ma a so prisenza causa unità di aerogenu a materia movemi. Alcune di i so muvimenti piglianu aspetti ardenti è producenu i fenomeni chì appariscenu cum'è onde è a velocità di di luce.

Mentre hè radiante a materia in i quattru cundizioni hè sempre quì, a visibilità di l'ughjetti dipende da u so focu. Un ochju umanu hè limitatu in a so capacità di focu. Dunque a ghjente ùn vede micca in bughjone, o attraversu un muru solidu, o fora di una certa distanza. Per quessa Mutivu ancu ùn si ponu vede fora di a visibilità di a terra. A clarividenza, chì hè una visione incondiziunata, hè rara è fitful. A visione umana ordinaria hè limitata à on-ness, u solidu-solidu. Sì l'omu puderia fucalizza in altri stati ch'è u solidu solidu, puderia vede micca solu nantu à u muru, ma dentru u muru, attraversu u muru à qualsiasi oggettu oltre. Li puderia vede in bughjura cum'è in di luce, è a distanza ùn seria micca un impedimentu di cuncentrazione. L'enfasi hè fattu da u sensu di vista utilizendu solidu radiante unità, unità di on-ness. Sì radiante-radiante unità eranu usati tutti i stati di a materia puderia esse vistu attraversu, e cose puderia esse vistu induve sò è cumu sò, in ogni modu tempu. L'universu saria vista cum'è diversu da ciò chì si vede avà.

L'omi misura tempu per a rivoluzione di a terra nantu à u so assi è intornu à u sole. Questa misura hè basta per cose mundane. Oltre à quessa hè insufficiente. Hè una misura di on-ness. tempu misurata in-nude o in throughness da risultati differenti. In persona ùn ci sò rivuluzioni annantu à l'assi è intornu à u sole, è cusì ùn ponu esse usatu per misura tempu. tempu hè u cambiamentu di unità o massi di unità in i so trattendu mutuu. Cumu a terra cume una massa gira, cambia trattendu à u sole cum'è una massa, è una rivoluzione nantu à u so assi misura un ghjornu è una notte. Cusì hè tempu misuratu in u statu solidu di u pianu fisicu. Ci hè misuratu nantu à a superficia di a crosta di a terra.

In u statu fluidu tempu hè misuratu da u cambiamentu in trattendu of unità chì sò capas trà superfici. Ùn ci hè ghjorni, notti o anni. tempu hè misuratu in modu diversu in u statu di aria, è sfarente di novu in u statu di ardente di u pianu fisicu. Hè abbastanza per suggerisce quantu limitata hè l'applicazione di a misura ordinaria di tempu per ghjorni è anni.

Nantu à a terra permanente, u Regno di Permanenza, passatu, presente è futuri facenu un compostu, (Fig. II-G). Da a terra permanente si vedenu e altre trè terri, ancu chì a terra permanente hè invisibile per l'ochji mortali, finu à chì vedenu ciò chì hè chjamatu da Ghjesù, u Regnu di Diu. A terra permanente hè presente in tutta l'universu fisicu.

I ghjorni è e notte, i mesi lunari è l'anni, i mesi solari è l'anni, è i ciculi vasti o picculi in questu tutti ponu esse multiplicati è divisi, sò misure di tempu d'intestazione annantu à u quartu, a terra attuale. Ci sò è ci sò sempre altri dui terri, u terzu è u sicondu, induve tempu era è hè cunsideratu cum'è di on-ness. Nantu à a terza terra, ci hè un sole è una luna. Nantu à a seconda terra ci hè un sole è una luna, ma micca cum'è pare chì vedenu è agiscenu oghje. À u primu, è termu permanente, ùn ci hè micca soli è nenti luna cum'è sò cunnisciuti oghje è ùn ci hè micca tempu cum'è hè attualmente misurata, (Fig. VB, a). Ci, a misura di tempu hè l'istantanea entra o esce da esse di qualcosa. L'accunsimentu hè istantaneu. Ci hè, a permanenza hè. Ùn ci hè cambiamentu, solu principiu è fine per creazioni speciali. I quattru terri sò quattru tappe in chì appare a crosta di terra. A misura di tempu nantu à a terra a crosta hè cambiata, cù u cambiamentu di corpi umani. Ci hè ghjorni è notti, appena i corpi diventanu male è femine è sottumessi à a nascita è à a morte.

Space ùn ne ne hè cunsiderate; a materiacunsiderate, e a materia ùn hè micca u spaziu. Space ùn hà micca estensione, vacuità, illimitazione, o alcunu di l'attributi di a materia. Space ùn hè micca manipulatu. I quattru stati di a materia compone u pianu fisicu, (Fig. ID), sò in lu furmulariu aviò, è questu hè in u a vita avion, è chì in u di luce avion di u mondu fisicu, ((Fig. IC). U mondu fisicu hè in furmulariu mondu, chì hè in u a vita mondu, chì hè in u di luce mondu, è tutti sò in a sfera di a terra, (Fig. IB). Questu hè in a sfera di l'acqua, questu in a sfera di l'aria, è questu in a sfera di u focu, ((Fig. IA). L'esfera di u focu hè in u spaziu. Da u statu u più bassu di a materia, vale à dì da u statu di solidu-solidu nantu à u pianu fisicu di u mondu fisicu di a sfera di a terra à u più altu a materia, questu hè, a sfera di u focu, tutti sò cunnessi cù u prossimu statu superiore di a materia attraversu i so lati non manipulati. I lati manifestati di i piani, i mondi è i sferi esistenu in i so lati senza manifesta, è u spaziu hè relatatu cù elli à traversu questi.

Space is Sustancia, sempre senza manipulazione, senza differenze, u listessu in tuttu, senza cambiamentu. Quandu si manifesta, quellu di u quale si manifesta diventa focu cume a sfera di u focu, è cusì diventa a materia è divide in unità. A terra ùn si flutta nè si move u spaziu, si move in a materia, in una massa di geogenu unità chì hè interpenetrata da massa masci di fluogenu, aerogenu è pirogenu. Space ùn hè micca una cosa, ma tutte e cose esistenu perchè è in questu. Da u puntu di vista di u spaziu tutte e sfere, tuttu ciò chì si manifesta in elli, tuttu hè vistu cum'è apparenza, cum'è irreale. Space hè attraversu tutte queste irrealità. Esistenu perchè sò in u spaziu.

Space ùn hè micca in umanu pinsamentiDunque, ùn ci hè micca un nome per ellu in a lingua, ma pò esse avvicinatu pinsamenti by pascenu nantu à a Simbulu. lu Simbulu hè un cerculu divisu per un diametru horizontale. U diamitru hè u puntu estendendu in una linea, chì distingue sempre micca manifistificata u spaziu da i manifestazioni in i sferi quì sottu. In elli a materia si manifesta finu à ch'ella passa di novu in a scunnisciuta, è à a fine diventa Consciousness. Allora u puntu hè diventatu u cerculu.