The Word Foundation
Condividi a pagina



PENSARE E DESTINU

Harold W. Percival

VII

DESTINO MENTALE

Section 6

A rispunsabilità è u duveru. Sensu-amparera è cunniscenza di u sensu. Aducativu è amparera di sapè fà. Intuizione.

L'omu atmosfera mentale, si puderia vede, mustrà di quale hè a so rispunsabilità. Certi, ma micca di tutti, di questu rispunsabilità pò esse cunsciente.

Hè respunsevule di a so onestà è di a so disonestà pascenu, per i so atti boni è per i so atti di male, per e so caratteristiche favurèvuli o sfavorevuli, per i so brami è per i so sentimenti, per ciò chì face cù ciò chì hà è cun ciò chì li succede. Hè respunsevule di a mente mentale è psichica subjectiva è di e cundizioni fisiche obiettivi chì stà affrontendu. Hè dinò rispunsevuli di pascenu si faci intornu è versu u pinsamenti di l'altri.

Hè a cuscenza di ciò ch ellu pensa è face in u presente a vita è hè dunque cunsciente di u rispunsabilità chì ci aghjunghje à questu pascenu è agisce. Ùn hè micca chjappu di a so vita passata è hè dunque micca cunsciente chì u so rispunsabilità per u so precedente pascenu è fà conti per a maiò parte di e cundizioni di u so presente a vita.

Ùn hè micca cunsciente di, ma cumunqui rispunsevule di, e cundizioni in a so atmosfera mentale. Più ignuranza ùn u libera micca da u rispunsabilità chì hà engendratu in u passatu, altronde ùn avissi mai amparatu per liberà di quellu passatu è uttene Autucunniscenza, chì hè cunniscenza di a Unità Triune. Ùn ci hè micca rispunsabilità di l ' pascenu chì hè fattu senza attaccamentu à i risultati. U rispunsevule hè l'omu umanu presente. Ciò chì succede à un umanu in unu a vita hè una retribuzione precisa o recompensa per ciò chì a stessa porzione di u facciu avia fattu in un precedente a vita. Ogni dodici porzioni di u facciu deve cuntinuà a so esistenza fin'à a so rispunsabilità ùn hè micca liberatu.

Un omu hè rispunsevule à u so penseru e sapè è à i so grandi nurmativa, è à traversu issu à u Intelligence suprema. Ùn hè micca rispunsevule per qualsiasi fora Diu. Hè fattu rispunsevule da a lege di u pensamentu, chì hè una spressione in a sfera di terra di l'universale ghjustizia.

U centru di rispunsabilità hè in u atmosfera mentale. Hè pruduttu allora da a cunniscenza chì unu hà nantu à u sughjettu di quale ellu pensa. A cunniscenza stessa hè in a noetic atmosfera è un lampu chjaru vene in u atmosfera mentale attraversu dirittu quannu morale sò implicati. A diritta face l'omu cunsciente di a so rispunsabilità, e pascenutravagliu fora. Rispunsabilità: Hè rispunsèvule ci hè sempre, chjamendu sempre per fà a duviri agisce o omettendu per agisce. Rispunsabilità: Hè rispunsèvule hè cun l'omu quandu ellu alzà a matina, quandu faci u cumunu duveri di u ghjornu è quandu ellu agisce in una crisa. U so rispunsabilità hè diminuitu da a so incapacità per riceve messagi da cuscenza. Stu fiascu vene da una cunniscenza insufficiente nantu à u sughjettu di pascenu. Sò rispunsabilità hè aumentatu da a capacità di capisce, à causa di a cunniscenza mandata da u noetic atmosfera as cuscenza.

Ci hè una distinzione trà u rispunsabilità di pascenu e lu rispunsabilità di pinsamenti. Un trenu di pascenu pò passà per una considerable tempu senza mustrà alcun attu risultatu. Eppuru durante quellu tempu un registru di u pascenu hè fattu in u atmosfera mentale è nantu à i forma di respirazione; pò dannucci paru-è-desideriu; è pò purtà à l'organi è u corpu unità in u corpu, stimuléli à a salute o k; a pascenu pò affettà altri umani pascenu nantu à linee simule, o pò dannucci direttamente i persone pensati, è ancora tali pascenu pò esse insufficiente per pruvucà u penseru per creà un pensamentu. A tuttu questu pascenu certi rispunsabilità attacca, ma nessun equilibriu di un pensamentu hè ancora necessariu. U pascenu porta a so rispunsabilità subbitu è ​​l’omu deve risponde, senza un fattore di equilibriu esse implicatu Di solitu a summa di l'accumulatu pascenu hè pigliatu da quellu chì pensa è face chì ellu crea un pensamentu. U pensamentu cuntene sempre à fattore di equilibriu. Sin’à tandu pascenu pò esse cambiatu o annullatu, sippuru u penseru resta fermu tale pascenu cum'è hè stata fatta.

Quandu l'accumulazione hè di tali a natura in quantu à causà u penseru emette un pinsamenti, l ' fattore di equilibriu Hè basatu annantu à u rispunsabilità chì hà avutu à u cuncepimentu di u pensamentu, è hà da cumpone un equilibriu in cunfurmità. U pinsamenti emessu durante una vita è pinsamenti emissione in precedente chì anu da fà cù a vita attuale ritorna à l'omu chì hè u so genitore, da esse alimentatu da ellu, divertitu, rinfurzatu. Hè respunsevule di u so sustegnu è deve continuà à sustene u sustegnu o altrimente l'equilibriu. Li deve sustene cù i so desideriu è cun Light da u soiu atmosfera mentale. Hà fattu questu quandu pensa à elli o intornu à elli.

U bonu è u male pascenu chì l'omi anu fattu permanece cun elli, in u atmosfera mentale, finu à chì hè cacciatu da pascenu. U bonu pò esse eliminatu da pascenu u male in u locu d'ella, è u male da pascenu bè in u so locu. L'atti, boni o cattivi, chì l'omi anu fattu ùn restanu micca; ciò chì resta hè u pascenu di elli. Chì ferma in u atmosfera mentale. Ci hè energia è nutrisce u pinsamenti chì era exteriorizatu cum'è l'attu, o nutrisce altre simili pinsamenti è quì u pascenu pò esse u mezzu di equilibriu u pensamentu.

Ci hè una immensa quantità di debitu è ​​creditu à u cuntu di ognunu facciu, in i so atmosfera mentale. lu facitori avà in corpi l’aspittavanu quì boni di i boni è di i cattivi chì aspettanu, disprezzanu o temenu. Puderanu aspittà per elli rializazioni chì sò oramai desiderati, ma chì puderebbenu micca esse sviluppati in questu a vita. A dullità di l'intellettualità o di i putenzi assai al di là di i so attuali attuali pò esse in magazzinu. U sviluppu intellettuale pò esse impeditu da a miseria, a cura o a salute. Tutte queste cose puderanu esse abbastanza straniere à a pruspettiva presente, possessioni o limitazioni, ma cunghjunghjenu cù a pusizione mundiale è a prosperità entreranu in casa tempu. In u corsu di circa una decina di vivi un praticatore viaghja da l'oscurità à u rangu, da a bassuità è à vulè prominenza è ricchezza, da a simplicità à a putenza intellettuale o di ritornu. Cuscente o inconsciente, l'omu determina quella parte di u so u distinu ch'ellu hà da soffrerà o piace; travagliu fora o posponi. Ancu sè ùn sapi cumu si face, eppuru, per e so attitudini mentali versu sè stessu è versu l'altri, chiama in u presente da u gran magazzinu di u so atmosfera mentale i doti è Qualità ch'ellu hà.

Una attitudine di pronta à ricunnosce rispunsabilità è di scuntrà l'obbligazioni è di limità l'indulgenza di brami, permetterà u so pascenu esse guidatu da dirittu, per fucalizza a diffusa Light più fermu è per custruisce più successu. In questu modu sviluppa l'eccellenza mentale, chì ghjè à a morte guardatu in u atmosfera mentale cum'è una dotazione, è da allora ci apparisce cum'è tali in un futuru a vita. Rispunsabilità: Hè rispunsèvule, a capacità di sapè sanu da Sbagliatu, determina è hè a misura di duviri, esse u duviri fisicu, psichicu o mentale. In regula duveri sò cunnessi cù atti fisichi o avvenimenti è ogni omu sà ciò chì deve o ùn deve micca fà in una situazione data. Un omu ùn hè mai bisognu d'esse in dubbitu circa u so duviri. L'unica duviri duverebbe fà hè quellu di u mumentu. Cunsità attraversu dirittu li mostra ciò chì ùn deve micca fà, Mutivu li mostra chì fà. In tramindui casi so pascenu cunfirmarà sta voce interna, se ellu a sente è micca à l'alloghju brami.

duviri hè ciò chì un omu deve passà. Si apre da u esternalizazione di a pinsamenti. Chì pò sempre sapè a duviri di u mumentu, è si face quessa duviri di vuluntà o si sbilancia o si prepara pè equilibrà u pinsamenti di quale chì duviri hè un esternalizazione. A duviri mostra ciò chì hè necessariu equilibrà un pensamentu o à travagliu versu un equilibriu. Maiò parti di pascenu chì l'omi facenu hè cuncernatu cù atti fisichi, oggetti o avvenimenti; una grande parte d'ella riguarda a so duveri. Dunque venite Esperienze. paru qualcosa hè una sperienza. U paru ubliga desideriu per stimulà è cumincià pascenu nantu à u sughjettu di u paru. S'ellu hè u paru hè abbastanza forte hà da nasce un corsu coordinatu è di ricerca pascenu. In quantu facciu-amparera hè stratta da l'esperienza, è questu amparera pò purtà à cunnuscenza di sè stessu.

Ci hè dui tippi di amparera è duie tippi di cunniscenze. Ci hè un sensu-amparera da i sensi cuncernendu a natura, e facciu-amparera da u Esperienze di u facciu riguardu à u facciu; è ci sò duie cunniscenze, a cunniscenza di u sensu chì pascenu hà sviluppatu da u sensu-amparera, E lu cunnuscenza di sè stessu, o cunniscenza di u cunsciente sè stessu in u corpu, chì pascenu sviluppatu da facciu-amparera.

Un avvenimentu sentitu hè o fora è hè purtatu à traversu i sensi à paru, o hè dentru l'omu è stà bè in u facciu, paru-è-desideriu, induve si sente cum'è dolore, Titre, avvertimentu, gioia, speru, cunfidenza o stati simili. Da queste dui classi di avvenimenti pascenu dà infurmazioni è ne ferà un ricordu in u atmosfera mentale.

U registru di u Esperienze hè cumpostu di a natura-a materia è intelligente-a materia. lu a natura-a materia hè purtatu da i sensi, l'intelligente-a materia hè una parte di u facciu. Dopu a morte quella parte di u registru chì hè stata fatta a natura-a materia sparisce cù a dissipazione di u forma di respirazione, mentre chì u intelligente-a materia resta in u atmosfera mentale. Durante a vita mentre l'infurmazione o un arregistramentu hè nantu à u forma di respirazione, hè solu memoria of Esperienze.

Locu, sia sensu-amparera e facciu-amparera, hè a somma, a massa di tutti i ricordi. I dischi unichi sò spariti in a massa generale di amparera.

U registru mantinutu nant'à u forma di respirazione hè u memoria di u particulare espirienza. L'estractu fattu da u espirienza entra in lu atmosfera mentale per mischjà cù a massa di altre estratti di Esperienze chì hè amparera. Quandu u amparera hè prestu disponibile, i registri individuali di Esperienze di solitu spariscenu. Cusì, mentre a tabella di multiplicazione hè struita, i registri individuali sò guardati cume ricordi nantu à u forma di respirazione, cume trè volte quattru facenu dodici, ma quandu da a ripetizione di sta dichjarazione hè statu estrattatu abbastanza per esse chjamatu sensu-amparera, l ' memoria di l'esperienza individuale hè scurdata è si hè capace di dì trè volte quattru facenu dodici, senza avè da cunfirmà a dichjarazione.

Locu ùn hè micca cunniscenza. Da u sensu-amparera vene u sensu-cunniscenza per l'omu, da facciu-amparera Vene cunnuscenza di sè stessu di l ' facciu. A cunniscenza di i dui tipi vene da pascenu nantu à ciò chì hè statu amparatu. Ùn vene micca da a pinsamenti o da pinsamenti, hè acquistatu da pascenu.

Hè una cosa cumuna per estrattà u sensu-amparera da Esperienze, i zitelli è i scientisti distinti facenu. Hè un di funzioni chì u mente-corpu eseguisce. A volte ci hà un altru set di funzioni. Facenu sforzi per liberà Light da interferisce a materia è à cunvertela è fucalizza nantu à u sughjettu di u pascenu. Questu hè un prucessu di digestione o assimilazione, per uttene un estratto di ciò chì hè amparatu. Hè pascenu di ciò chì hè statu amparatu è porta à un cunniscenza di sensu, vale à dì a cunniscenza di l'azzioni di a materia. Cusì si facenu e generalizazioni chì sò chjamate leghji. U cunniscenza di u sensu hè è ferma in u atmosfera mentale duranti a vita, è dopu a morte hè persu quandu u forma di respirazione hè dissolu. Ma resta da u sensu-amparera è cunniscenza di u sensu a disciplina di a maiò parte mente-corpu. Inclinazioni, attitudini è capacità sò tutte ciò chì hè purtatu da l'educazione è l'attenzioni in una sola a vita. Certe volte questi sò cusì marcati chì a persona chì li hà chjamata a Geniu.

Da l'altra parte, facciu-amparera e cunnuscenza di sè stessu sò acquistati da u facciu, è sò purtati dopu a morte. Sò principalmente reazzione à atti, oggetti è avvenimenti, sperimentati da u facciu. paru pruvucheghja desideriu di cumincià pascenu nantu à u sentimenti pruduttu, è un registru hè fattu da u mente-corpu, u sintimentu-cuntata e lu desideriu-menti, simile à quellu di u sensu-amparera chì hè fatta da u mente-corpu sola. A tenda di facciu-amparera hè cusì aumentata. Doer-amparera hè a massa di l'estratti chì u sintimu-cuntata e lu desideriu-menti anu fattu da Esperienze di atti, oggetti è avvenimenti, è di e so cause è evità. Doer-amparera hè soprattuttu, micca esclusivamente, di morale, è hè purtatu dopu a morte. Chì pocu di a natura-a materia ci hè in u registru sparisce dopu a morte, ma u intelligente-a materia in ella ferma in u atmosfera mentale è hè abbastanza per cunnetta cù l'aspettu murale di ciò chì hè diritta riguardanti l'attu, l'ughjettu o l'eventu. Dunque, in u prossimu o qualchì futuru a vita l’omu porta cun ellu un capiscitura, chì hè u totale di u facciu-amparera. Per questu capiscitura l facciu evita ciò chì si avaristi Esperienze cuncernendu à quale hà una tenda abbastanza di amparera.

Da a massa di facciu-amparera chì hè in u atmosfera mentale di l’omu, pascenu pò estrà cunnuscenza di sè stessu di l ' facciu. Quandu u desideriu per una tale cunniscenza hè abbastanza forte in l'omu, pascenu nantu à a tenda di facciu-amparera hè obligatu. U sensazione-mente e lu desideriu-menti fà sforzi pè ottene Light libera di interferisce a materia è fucalizza nantu à e versu u sughjettu di u pascenu. Quandu u Light hè focu è hè tinutu constantemente, tuttu sparisce eccettu u sughjettu di pascenu. Tuttu questu hè presente è hè cunnisciutu in quellu Light, è hè trasferitu da pascenu in a noetic atmosfera di l’omu, duv’ellu hè a cunniscenza di u cunsciente sè stessu in u corpu, dispunibule per facciu. Tandu ùn hè micca necessariu passà da i prucessi di quessa pascenu torna; u finalità di quessa pascenu hè ottenutu. Hè diventatu necessariu di penserà à a cunniscenza solu quand'ellu deve esse appiicatu o esse purtatu à l'altri. Si hè statu acquistatu in prisente a vita hè disponibile à l'omu. S'ella era stata acquistata in un anticu a vita di solitu ùn hè micca dispunibule, eccettu nant'à dumande morale. Dopu si parla spontaneamente, apparisce cum'è a voce di cuscenza chì hè spressu attraversu dirittu. Cunsità hè negativu è hè sempre presente.

L'omu acquistenu sensu-cunniscenza attraversu u mente-corpu, è sta cunniscenza hè persa per u facciu porzione quandu torna à vive, anche se l'abilità è l'inclinazione pò esse diventate dotazioni. U facciu-in-the-uman pò acquistà cunnuscenza di sè stessu cù l'usu di u sensazione-mente e desideriu-menti se dispunibule. Un tali cunniscenza ùn hè micca persu, ma ferma in u noetic atmosfera di l’omu quandu u facciu vive torna, è hè dispunibule da ellu pascenu, Cum'è memoria di u facciu. Tali cunniscenze sò acquistate da u facciu, ùn vene micca da u sapè. Tuttavia, u facciu pò riceve Autucunniscenza da u sapè, per quellu pò cunnosce subitu tuttu ciò chì u facciu pò laboriously acquistà da Esperienze di u so umanu e so pascenu. Què hè intuizione chì passa Mutivu. Hè pusitivu è hè eccessivamente raru, ma quandu si tratta di una cunniscenza diretta annantu à qualsiasi sughjettu in quistione. Ùn hè micca preoccupatu di cummerciale o di cose di i sensi, ma si tratta di prublemi di i facciu. Se, però, unu apre a cumunicazione cù u sapè, hè dispunibule nantu à qualsiasi sughjettu. Chì a cunniscenza di u sapè face tuttu. Hè una cumposta di tuttu ciò chì hè stata risolta, risolta in u Unità Triune. U sapè autunus hè cunniscenza, mentre chì I-nessunità hè u identità di quella cunniscenza, è queste sò u sapè.

Cunniscenza di u Unità Triune, hè, Autucunniscenza, hè a somma di tutte e cunniscenze. Hè spartutu da tutti sapè, postu chì anu una parte cumuna chjamata u mondu nuleticu. Chì sta cunniscenza hè di esse distintu da a facciu-sapè cà hè acquistatu da l'omu per via di a so pascenu è chì hè guardatu in u noetic atmosfera di l’omu, (Fig VB).

Ùn ci hè nunda di novu. Cum'è unità, l ' aia hè stata attraversu tuttu in a natura; quandu hè traduttu è diventa a Unità Triune ùn lu, per dì, parlà u a natura la lingua più, ma hà a cumposta espirienza e amparera, avà cum'è cunniscenza di tutti.

Tutti i cambiamenti è e cumminazzioni di a materia e forze, sò state fatte una volta è di novu. Sò innumerevuli, apparentemente è sò limitati cum'è i movimenti nantu à una tavola di scacchi. Esseri umani Avanzate qualche di elli cum'è novi in ​​ogni civilisazione fresca. Tuttu pascenu renni u distinu. Fattu Noetic di l ' facciu hè quella parte di a pinsamenti chì hè Light hè tornatu à u noetic atmosfera quandu u pinsamenti hè equilibratu di pascenu, è cusì hè trasmessa in cunnuscenza di sè stessu di l ' facciu. Pensieri circhendu ind'a atmosfera mentale di l’omu sò destinu mentale. Quandu unu d'elli hè equilibratu questu risultati in cunnuscenza di sè stessu in u atmosfera mentale di u facciu porzione quandu prossimu esiste è hè destinu mentale per e so umanu.

Fattu psichicu hè u desideriu parte di u pinsamenti. Ancu à tempu in pinsamenti è cusì in u atmosfera mentale, l ' desideriu parte di a pinsamenti afecta u atmosfera psichica è pruduce quì stati di gioia è di dulore. Quandu a pinsamenti hè esternalizatu l'attu, l'ughjettu o l'eventu pruduce Esperienze of righjoni e dulore è gioia è dulore, è cresce o diminuite tendenzi psichiche in u atmosfera psichica, in quantu penombra o alegre, paura o fiducia.

Fìsicu destinu hè quella parte di a pinsamenti chì hè esternalizatu cum'è un attu, un oghjettu o un avvenimentu. Fìsicu destinu chì hè presentatu da e cundizioni visibili induve una vita umana hè spessu cunsiderata l'unicu tipu di u distinu.

lu destinu mentale, chì hè u generale parsunaghju di u atmosfera mentale cù i so doti è l'attitudini è a capacità di aduprà i trè menti, ùn hè micca trasmessa in noetic, psichicu è destinu fisicu; resta destinu mentale. Una trasmutazione di destinu mentale in l'altru trè tippi hà postu quandu u destinu mentale hà maturizatu in un pinsamenti.

lu pinsamenti in generale hè destinu mentale è in ellu u scopu resta destinu mentale; u disignu in questu hè destinu psichicu; a esternalizazionidestinu fisicu cume atti, oggetti o avvenimenti; è u Light is destinatu noeticu. A pinsamenti hè u mezzu cun quale a distribuzione hè fatta. Tutti i quattru tippi di u distinu esce da a pinsamenti. A materia prima và à pinsamenti, hè fattu in una entità cume pinsamenti, è dopu affetta i fonti è e regioni da quale u materiale hè statu purtatu è hè u mezzu principali per quale pascenu Cambiamenti a materia in gradi più altu d'esse cunsciente.

Ogni cosa in u pianu fisicu hè u esternalizazione di a pinsamenti. E cundizioni fisiche di a vita, cum'è a salute è kricchezza è miseria, razza alta o bassa, razza è lingua sò esternalizazioni of pinsamenti. unuhè psichicu a natura cù pocu, sbulicatu o teneru paru, bassa o forte brami, u temperamentu o l'inclinazioni, hè u risultatu di pinsamenti. Morali Qualità e dotazioni mentali, inclinazioni à studià è amparà, per sguassà o chjaru pascenu, difetti mentali è rigali, venenu da pascenu.

A ghjente accetta possessioni, bona furtuna è dotazioni mentali cum'è a a materia di sicuru, ma si lagnanu di impedimenti è prublemi. Tuttavia, tutte ste cose sò esternalizazioni è interiorizazioni di u so pinsamenti, è vene cum'è lezioni per insignà ciò chì pensà è ciò chì micca di pensà.

A grande lezziò da esse amparatu hè di pensà senza creà pinsamenti, u distinu, vale à dì, per ùn esse attaccatu à l'uggetti nantu à quale unu pensa. L'omu ùn face micca questu, cusì crea pinsamenti è continuà à creà elli finu à chì amparà à pensà senza creà pinsamenti. Tali pascenu hè vera pascenu. Pò esse fattu solu quandu desideriu hè cuntrullatu è furmatu. Nè pazza brami poi affettà di u atmosfera mentale; cuntrullati solu brami agiscenu nantu à questu. U bughjone è ostaculi in u atmosfera mentale seranu eliminati, ci seranu più è più chjaru Light, pascenu serà più veru. Stu scopu, chì hè righjuntu da l'individui, micca di a razza in generale, hè luntanu. Intantu umani criari pinsamenti è questi sò esternalizati.

An esternalizazione hè quella parte di a pinsamenti chì era fisicu, hè stata presa da u pianu fisicu è torna in ellu cum'è un attu, oghjettu o avvenimentu. Esiste quà quandu u pinsamenti in u corsu di u so circondu intersecca u corsu di almenu l'altru pinsamenti, à a riunione di tempu, cundizione è postu. Hè esternalizata attraversu i quattru sistemi di u corpu, in un mumentu o in parechji anni.

Sì à quessa esternalizazione l pinsamenti ùn hè micca equilibratu, l'omu pò micca esse cunsciente chì unu di i tanti altri esternalizazioni sò u risultatu di u listessu pinsamenti. Un altru esternalizazione hè purtata à u corsu di u pinsamenti intersecca u cursu di un altru pinsamenti, sia di listessa sia di altra persona. Sì u sicondu pinsamenti hè unu di ellu pinsamenti, pò esse cunsciente ch'ellu exteriorizò u secondu penseru, ma ùn sarà micca cunsciente quellu chì exteriorizò u primu penseru; ancu, se un pensamentu di l'altra persona hà da purtà à l'esternalizazione di u primu pensamentu, ùn sarà micca cunsciente di stu Nfatti. Per quessa, un omu ùn hè micca cunsciente chì l'atti, oggetti è avvenimenti di ellu a vitaesternalizazioni di i soi pinsamenti.

Esseri umani aiutu o impedisce u esternalizazioni di i so pinsamenti per elli attitudine mentale, per a so vuluntà o micca vuluntà di scuntrà e cundizioni di a vita cum'elli si trovanu o anu fattu è per eseguisce u duveri di u presente. unu's pinsamenti insegnallu, o duverà insegnallu, per amparà a lezione di a vita, chì hè per ottene cunnuscenza di ellu stessu è pensà è agisce cum'è u Light di u nurmativa mostra. L'omu caccia constantemente oggetti di a natura. Cum'ellu li pussede causanu reazzioni in ellu paru-è-desideriu chì duverebbe insegnallu, ma di solitu ùn riesce à insegnallu, a lezione chì ellu pò truvà fora di nunda chì li satisfarà. Tuttu u sensu-amparera, tuttu u sensu-cunniscenza quale u facciu-in-u-corpu pò acquistà, hè di a natura è ùn pò micca suddisfà lu. A menu chì l'omu ùn sia cunsciente di u facciu dentru u so corpu serà alluntanatu è esse scacciatu da u sensu-cunnuscenza è sminticherà è ancu negà ch'ellu ùn hè micca u corpu. U Esperienze of a vita tira constantemente l'umanu nantu à ellu stessu per chì ellu pò amparà di ellu stessu as l facciu.

Opportunity per educà stessu per esse cunsciente di ellu stessu cum'è qualcosa di più chè un umanu hè constantemente davanti à ellu. U so duveri, quantunque umili o insignificanti ponu esse, presentanu u uccasioni, e l 'honesty in pascenu hè u mezzu di aduprà lu.

Tali hè un schema di destinu mentale, cum'è u parsunaghju di u atmosfera mentale, chì hè fatta da pascenu è e cundizioni in più pascenu. lu atmosfera mentale hè un termu quì adupratu per quella piccula parte di questu chì hè rapprisentatu in unu prisente a vita è in chì u pinsamenti chì affetta u presente a vita circulà.