The Word Foundation
Condividi a pagina



PENSARE E DESTINU

Harold W. Percival

VII

DESTINO MENTALE

Section 28

U sistema di Patanjali. I so ottu passi di yoga. Commenti antichi. Revisione di u so sistema. Significatu internu di alcune parole sanscritte. L'anticu insegnamentu di quale tracce sopravvive. Ciò chì l'Occidenti vole.

Diversi sistemi di yoga sò parlati in filosofia orientale. U Raja yoga hè quellu sistema chì hà u scopu di furmà u discepulu da u regulamentu di u so pascenu. U Raja yoga in u so megliu sensu hè un metudu per sguassà u atmosfera mentale è cusì u atmosfera psichica di l’omu da un sistema di pascenu.

Patanjali unisce i sistemi indiani di yoga. Hè l'autorità à quale pare u più yogis. Hà datu un inseme di reguli nantu à a pratica di u raja yoga, probabbilmente u più preziosu chì sò stati trasmessi nantu à u sughjettu. I so règule devenu copre u periodu da a purificazione di u morale, attraversu e diverse tappe di pascenu, à l'arrivu di liberazione di paru da a natura. Ma paru hè da ellu identificatu cum'è un quintu sensu, è ellu chjamà cunsciente quarchi cosa in u corpu per un altru nome o nomi. Invece di liberà paru da a natura, Patanjali catene u facciu à a natura trattendu cun paru cum'è una parte di a natura, vale à dì cum'è un quintu sensu, invece di cum'è un aspettu di u cunsciente sè stessu, u facciu-in-u corpu. In u megliu chì va solu una breve strada versu a fine, chì duveria esse unione di paru-è-desideriu di u facciu, è tandu unione di u facciu cù u penseru e sapè. Si tratta di ottu tappe per quale deve passà. Isse fasi chjama yama, niyama, asana, pranayama, pratyahara, dharana, dhyana, è samadhi.

Yama significa moralità versu l'altri è tagliendu sè stessu da a so dependenza. Hè maestru di u brami esse inghjustu, dannà qualcunu, parlà falsamente è riceve ciò chì appartene à l'altri. Niyama cunsiste in pulizia in u corpu è pinsamenti, osservanze religiose cumprese a repetizione di u nome di Diu, è ascetisimu. Hè una autodisciplina indipendentemente da l'altri. Asana si puseghja in un locu libera da disturbi, cù a spine dritta è a testa erecta. Sta postura permette rispiru falà facilmente longu a spina è à qualsiasi parte di u corpu à quale pò esse diretta. Sti trè fasi sò preparatorii è pensati per liberà u vulutu yogiu da l'attaccamentu mundiale, per purificà, cambià è rinfurzà u so corpu è brami, è di purtà u so corpu in una cundizione induve ellu pò impegnà in modu sicuru in e pratiche di a quarta tappa.

Pranayama, u quartu, hè u regulamentu è u cuntrollu di rispiru per chì flussu cumu solitu ùn ci fussi. Hè prubabile micca chì Patanjali ellu stessu dà regule riguardanti questa pratica; forse ùn era micca di tantu mumentu à ellu, più ch'è era asana. Ma i yoghi dopu anu sviluppatu una scienza di u rispiru cumprese qualchì ottanta postura.

Prana significa a forza chì guidanu e quattru forze di a natura è hè Light di u nurmativa attaccati a natura-a materia chì hè stata in u atmosfera mentale of umani. E quattru forze sò l'espressione attiva di u Elementi focu, aria, acqua è terra; venenu à un umanu attraversu a so rispiru, chì hè u latu attivu di u forma di respirazione; tornanu à a natura attraversu u so rispiru, è venenu è andendu sò guidati da prana, chì ponu esse cuntrullati da rispiru. Yama significa un cambiamentu da u vechju modu di a prana à u novu modu. U vechju modu hè viaghjendu da a prana a natura, u novu modu hè u ritornu di a prana à l'omu senza purtà cun ellu impressioni da l'uggetti di a natura attraversu i quattru sensi.

Particuli di a natura-a materia veni à traversu i quattru sensi è i so sistemi è corpi, lu forma di respirazione e paru-è-desideriu in a atmosfera mentale. Ci si mischjanu cù a materia di u atmosfera mentale è sò affettati da a diffusa Light di u nurmativa. Ci tornanu in a naturaparu-è-desideriu as pinsamenti. Passanu attraversu forma di respirazione, i quattru sensi è i so sistemi è corpi, purtati da a prana. Surtenu mentre un omu pensa; pascenu li lascia. Sò trasportatori di Light di u nurmativa chì piglianu cun elli da u atmosfera mentale, sò i prana chì sò sottu à e quattru forze attive di a natura, è causà tutte l'azzione in a natura.

Sti particelle di a natura-a materia sò ciò chì hè in sanscrittu chjamatu chitta. Questa chitta hè capita è tradutta cum'è cuntata a materia or cuntata affari; questu mostra chì a materia in u atmosfera mentale hè ciò chì si intende per cuntata a materia or cuntata. Chitta hè u a materia in u atmosfera mentale cù quale a cuntata travaglia è ch'ella torna à turnà a natura; hè u travagliu di a custruzione di quessa cuntata. Manas sanscrittu, cuntata, hè adupratu, ancu trà i filòsufi, appena l'Occidente usa u terminu cuntata; hè à dì, u mente-corpu, ùn distinguendu micca trà facciu e a natura è ùn sapendu ciò chì u veru nurmativa é o, o funzioni di e so facultà, o trattendu chì u nurmativa porta à ciò chì sò quì chjamati e sette menti di u Unità Triune.

Pratyahara hè u nome datu da Patanjali à a quinta tappa, quellu di vultà i puteri versu l'internu facciu invece di fora, è dunque dendu calma à u psichicu è mentale atmosfere di u facciu in l’omu. Fora di e diverse manere in quale u fussiru yogiu puderà utilizà e putenzi chì venenu cun un cuntrollatu rispiru u sistema di raja yoga richiede ch'elli sò usati in pratyahara. Questu hè u suppressu di u flussu di u rispiru induve influenzi chì venenu a natura attraversu i quattru sistemi è corpi è i quattru sensi, sò impediti da ghjunghje à u forma di respirazione; l'ughjettu di sta suppressione hè di prevene l'interferenza cun pascenu.

In pratyahara nunda da l'esternu pò fà una impressione nant'à u forma di respirazione, eccetera paru. I sensi è l'esterno a natura sò, finu à ora, cunquistati. Ma u facciu pò ancu fà impressioni nantu à u forma di respirazione. I psichichi rispiru, chì ùn hè micca dettu da Patanjali, cuntinueghja à flussu è, postu chì ùn ci hè più un interferenza di a natura, sviluppa psichic a natura putenzi, cume per vede oggetti à distanza o sente tuttu ciò chì si dice in ogni locu. In raja yoga sti puteri ùn sò micca girati fora, ma sò usati per rinfurzà i sforzi à pascenu. lu mente-corpu hè usatu per pensà a natura solu, ma internamente invece di fora.

Dharana hè u primu di trè tappe in yoga citatu da Patanjali è hè traduttu cum'è attenzione, intenzione o cuncentrazione. Dharana da a prima fase in pinsamentu attivu. Per rializà a dharana in u sensu pienu, u praticante duverebbe avè perfettatu in i quattru tappe precedenti. Per pratyahara, deve caccià i rajas è i tamas gunas da a chitta, chì da tandu sattva, è u Light di u nurmativa in u atmosfera mentale hè chjaru. Hè cusì, apprendendu à i puteri di u rispiru influenzi di l'inattivu furmulariu munnu (tamas) in a atmosfera psichica è l'azzioni turbulente di u atmosfera mentale di l’omu, à causa di a materia di u a vita mondu (rajas), sò cacciati, è u chjaru a materia di u di luce mondu (sattva) in u noetic atmosfera di l'atti umani senza ostaculi. Solu quandu l'appiccazione di tamas è rajas hè cacciata, a chitta, chì hè dopu di u a qualità di sattva, esse stabile. Patanjali parla di dharana cum'è di mantene a cuntata, manas, fixamente annantu à un sughjettu particulare. By cuntata hè generalmente significatu ciò chì hè quì chjamatu u mente-corpu. Ciò chì dici qualchì volta si riferisce à sensazione-mente e desideriu-menti, cuntrullatu da u mente-corpu, ma ùn indica micca alcuna distinzione.

Dhyana hè a seconda tappa di Patanjali in yoga. Hè a cuntinuazione di a prima tappa di cuncentrazione è hè chjamata cuntemplazione o meditazione da i traduttori. In questa tappa si sviluppa u pudere di cuntinuà pascenu. Hè un eserciziu di pascenu, cuntinuu pascenu cù u sforzu per uttene un diritta fucalizza per u Light chì si mantene nantu à u sughjettu.

Samadhi hè cun Patanjali a terza tappa in u yoga. Hè traduttu cum'è assorbimentu o trance. Significa assorbimentu di cuntata in u sughjettu à quale u mente-corpu hè statu vultatu, focu è tenutu. Con quessa si ottene a cunniscenza di u sughjettu, eccu, unione cù u sughjettu.

E trè tappe inseme sò chjamate samyama. Samyama hè u putere di guidà a cuntata, generalmente in u sensu di manas o mente-corpu, à ogni sugettu è avè cunnuscenza di quellu sughjettu, vale à dì, essendu cusì, esse, avè i so puteri è a so cunniscenza, s'ellu ne hà.

Queste sò l'ottu tappe di yoga di Patanjali. Ùn li spiega micca cusì. Ellu consolida l'affirmazioni di u yoga truvatu in l'Upanishads è li mette in u so sistema. Questa era micca destinata à u publicu, ma solu à l'eletti chì qualificate sottu un maestru è vulianu diventà liberati è uniti cù u "sè stessu", Brahman. Ma ciò chì u "sè stessu" o Brahman hè, ùn hè micca chjaru. Si riferisce à u "sè universale" o à Brahman di i Indù.

U so sistema hè scrittu cum'è in una lingua di codice. Senza una chjave è una familiarità cun a filusufìa, e parolle trasmesse cum'è i famosi sutri, sò insufficiente per permette una visione di u so sistema. U scrittu di Patanjali hè troppu schiziosu per esse seguitatu senza i cummentatori. Ci sò cumenti antichi, chì i cummentarii muderni simplificanu solu paraphrase senza dà assai, se ci hè, più informazioni. Ciò assai, però, pare chì quandu u yogiu pò fà samyama passa per a maiò parte di l'ottu tappe chì duverebbe attraversà. È apparisce chì cusì ellu riceve cunniscenze di tutte e cose, di stati, di posti, di cundizioni, di passatu è di futuru, è hà i putenzi chì sta cunniscenza li dà. Si dici chì anu innumerevuli puteri di quali duni sò dati, cum'è: cunnosce u tempu quandu ellu o qualsiasi persona morirà; cunnosce a so vita passata o quella di l'altri; cunnosce i muvimenti di e stelle è ciò chì e raggrupole di e stelle sò; facendu sè stessu invisibile, immovibile è invincibile; acquistu di l'esse celesti; camminendu annantu à l'acqua; risente in l'aria; circundandu si cù u focu; allargendu a so a vita à ogni età; isolandu sè stessu è vive conscientemente apartu da u corpu. Ma questu ùn libera u praticante da a natura. lu Nfatti hè chì ellu hè più sicuramente liatu a natura chè nanzu era, perchè ogni tappa in i rializazioni hè cunnessa a natura.

Patanjali, in ogni modu, ùn tratta micca di e sfarente menti e lu sapè e penseru cum'è parlatu di stu libru. Ùn si porta senza alcuna distinzione tra a natura-a materia è intelligente-a materia. Si tratta di a liberazione di u paru, chì ellu chjama "purusha" Meaning a porzione incarnata di u latu passivu di u facciu di u Unità Triune, micca tuttu u corsu facciu. Ciò chì chjama manas, traduttu cum'è a mente, s'assumiglia à cunnetta u paru-è-desideriu di u facciua natura. A volte hè u mente-corpue, di volte, parla di manas cume l'esecuzione di funzioni di u forma di respirazione. Questu hè dimustratu, per esempiu, da u cummentariu fattu chì i samskaras sò impressioni in a mente mente (chitta) chì pruducenu abitudini. I dui menti, l ' sensazione-mente e lu desideriu-menti, chì daria cunniscenza di u duttore, ùn sò micca citati.

E so osservazioni nantu à "purusha", pigliate in u sensu di paru, sò di solitu d'accordu, ma in u so libru chì si tratta di u brami fiasca di dimustrà e manere ghjustificate per cambià, di manera chì lascieranu u so attaccamentu à l'uggetti di a natura. È insegna assai di u isolation di sentimentu, chì ellu parla di "purusha", ma ùn mostra micca cume brami sò da esse cambiatu è cumu a vuluntà hè di esse isolata. disideriu ùn pò micca esse tombu; Tuttavia, i cummentatori dì chì ùn pò micca esse isolazione finu à l'ultimi vestigii di u desideriu sò distrutti.

lu facciu as paru-è-desideriu hè u solu cunsciente sè stessu in u corpu. Questu hè cusì perchè nunda ma paru e desideriu is cunsciente di u corpu, o di qualcosa chì succedi à u corpu, o di i sensi o organi in u corpu. In evidenza di queste custatti qualchissia pò capisce chì tu as paru-è-desideriucunsciente di u corpu è di ciò chì li passa, ma u corpu ùn hè micca cunsciente di sè stessu o di ciò chì li succede; è, chì mentre site in fondu scoprinu, ùn sì cunsciente di u corpu o di tè stessu cum'è paru-è-desideriu finu à vultà à u corpu è svegliate. In più, paru-è-desideriu (sì cunsciente di vede è miraggiu è tastà è puzzu; ma questi sensi ùn sò micca cunsciente di sè stessi cum'è organi o cume strumenti, o di ciò chì sò, o di ciò chì vedenu, o stanu à sente, o gustu, o odore.

Ma puru sì tù, u facciu as paru-è-desideriu, sò l'unicu cunsciente sè stessu in u corpu, ùn site micca cunsciente as sè stessu perchè site cusì disperse in i nervi è u sangue in tuttu u corpu chì ùn siate incapace di raccoglievi è distinguivi da u corpu è i sensi per mezu di quale opera. Sì cunsciente of u corpu è di l'impressioni à traversu i sensi; ma intesu tantu ingannatu, incarnatu, cunfunditu, chì ùn siate incapace di distaccià e distaccartevi di e cose chì vi distruggianu, per chì tù possi esse cunsciente as ciò chì tù sì. Ghjè a situazione vera di voi, u facciu, cum'è u cunsciente sè stessu in u corpu. U prublema impurtante hè: Cumu distacciàvi da i vostri impegni è rilasciàvi, per chì sapete voi stessi chì site, è cunnosce u corpu di a natura esse quellu chì u corpu hè.

A filusufia o u sistema di yoga si spetta di dimustrà cumu si pò fà questu. I libri nantu à yoga ùn dichjaranu micca sta situazione cum'ellu hè; ùn mostranu micca perchè o cumu ghjuntu in u corpu o cumu si pò liberà da u apparenza di u sensi di u corpu, è ùn ritenenu micca l'eliminazione di a vostra pascenu cù u vostru mente-corpu. I libri dicenu chì ci hè un Self Universale, chì chjamanu Brahman; chì ci hè una incarnata cunsciente sè stessu (voi), chì chjamanu purusha o atman; è, chì u sè stessu incarnatu (voi) hè una parte o frammentu di l'Imui Universale. Dicenu chì u sè stessu incarnatu (voi) deve continuà à esse incarnatu a vita dopu à a vita finu à voi liberate da a schiavitù è riunite cù u Sinu Universale.

Ma si tù, l'incarnata cunsciente sè stessu, eranu parte di u Sinu Universale, è puderia riunificà cun quellu Sele, ciò chì i libri dicenu rende impussibile chì u sè stessu incarnatu (voi) si libera. L'insignamentu datu hà da liberà a cunsciente sè stessu (voi) da u grossu illusione è delusi, solu per voi esse cunsciente in è di più fine è più fine illusione è delusi. I libri ùn mostranu micca ciò chì succede quandu u cunsciente sè stessu hè dettu "isolatu".

Se, cum'è dicenu i libri, paru eranu un cincu sensu di a natura, ùn ci forse nunda di voi, u facciu, chì puderia esse isolatu, perchè u desideriu u latu di voi hè suppostu chì hè statu "uccisu, finu à l'ultimi vestigii di desideriu sò distrutte ". Per quessa, se paru eranu una parte di a natura è se desideriu sò stati distrutti, è postu chì voi cum'è paru-è-desideriu sò i cunsciente sè stessu in u corpu, ùn ci hè nunda più da voi per esse isolatu è liberatu.

I libri ùn anu micca dimustratu quale hè a sfarenza trà u Sgiò Universale è a natura; ùn mostranu nimu finalità in avè innumerabbili parti di u Self Universale incapsulatu in corpi; ùn mostranu micca ciò chì vantaghju pò esse di avè voi cum'è una parte di u Simu Universale chì cuntinueghja a vostra rientrazzioni per rinviviscia u Sinu Universale. A dichjarazione hè fatta chì l'autore incarnatu (tu) vene espirienza; chì a natura furnisce u espirienza. Ma ùn hè micca dimustratu cumu u espirienza hè veramente di qualsiasi benefiziu per voi o per l'Imui Universale. Nisun benefici ùn s'accumpagnanu a natura; è micca un beneficu per l'Imichi Universale. U prucessu tutale pare micca senza finalità.

Ci hè duverebbe avè qualchì ragiunate finalità, è un sistema per quale u finalità era à esse uttenuta. Ma chì ùn pare micca oghje.

A menzione di mè stessu da i cummentatori si riferisce veramente brami, più altu o bellu brami è più bassu o gattivu brami. Sò u "Diu"È"Diable”In omu; vale à dì, u desideriu di Autucunniscenza cum'è u bonu; è a brama di u sessu cume u male. L'unione, yoga, riguardanti brami hè, chì u più bassu brami duvete cambià è unisce cù a vulintà di Autucunniscenza, vale à dì a cunniscenza di u Unità Triune. Ùn ci pò esse yoga finu à chì ci hè una vuluntà diàvule, un diàvule dispostu à subordinà si à diventà unu cù u desideriu di Autucunniscenza. Dopu à questu unione di brami ci vene una altra unione, l'unione di paru-e-desideriu, ma Patanjali ùn u fa mintuve. Hè stata sminticata o suprimita.

Patanjali parla di manas à volte cum'è "pascenu principiu"Chì duverebbe esse furmatu è purificatu, in modu chì i yogi ponu fà e trè tappe di yoga. U yogiu hè umanu, anche si cun menu limitazioni cà a maggiuranza. Duverebbe ottene u yoga, l'unione di u paru-è-desideriu di u facciu, attraversu a furmazione è a purificazione di e so maniche, su mente-corpu, chì hè chjamatu meditazione da i traduttori. E trè tappe di yoga chiamate dharana, dhyana è samadhi, rappresentate cum'è una in samyama, riferenu à i sforzi per tene u Light di u nurmativa stabbli annantu à u sughjettu di u pascenu. lu mente-corpu hè quellu chì hè principalmente usatu, perchè tratta di materie di u corpu è di fora a natura. lu sensazione-mente e lu desideriu-menti deve esse in cuntrollu tutale di u mente-corpu.

I nomi ùn facenu micca assai differenza. Ciò chì Patanjali predica com'è u risultatu di e pratiche determina quale sughjettu si riferisce. Patanjali ùn và micca più paru-è-desideriu in l’omu in u so usu di almenu trè menti è i so pascenu. U più chì hè fattu da u facciu, Cum'è paru-è-desideriu, cù questi menti, in u sistema di Patanjali, hè limitatu. unu pò guadagnà tutti i puteri a natura chì Patanjali ammenta è ancu parechji più. Puderà isolà paru è cuntrullà o supprì u parechje brami da u desideriu di liberazione. By isolating paru, u desideriu hè tagliatu a natura; ma a voglia ùn hè micca isolata. E si paru hè liberatu temporale da u corpu ùn sanu micca quale hè, perchè era identificatu cù a natura è ùn si distingue micca cum'è paru. Ma pare chì Patanjali ùn hà realizatu micca questu.

Quandu a facciu righjunghji stu yoga ùn si pò entra in moksha, chì hè un statu in u purificatu atmosfera psichica di u facciu, tagliatu sanu da a natura. Ùn diventa una "libera anima"O" sè stessu ". U sapè e lu penseru di u Unità Triune sò sempre liberi. Quandu a facciu hè amatu chì si hè isolatu, secondu u metudu di Patanjali, ùn viaghja più; ùn uttene l'unione cù u penseru è cun u sapè, perchè hà sempre u desideriu per a liberazione, per sat-chit-ananda, traduttu cum'è "Essa, Consciousness e Bliss ", ma chì hè solu - essendu cunvinzione a felicità. Questu desideriu per a liberazione hè diventatu temporaneamente maestru di tutti l'altri brami, ancu a voglia di u sessu, ma micca cù l'accunsentu nè cù l'accordu di quelli brami. Sò solu suppressi. Questu hè l'egoismu estremu di unu di i brami, puru s’ella pare di rinunzià tuttu. Se u desideriu dominante era u desideriu di Autucunniscenza, u casu seria diversu, perchè tandu l'altru brami averia cambiatu stessi è seria d accordu è unu cun u desideriu di Autucunniscenza.

lu paru di u facciu in moksha o nirvana, chì hè una cundizione psichica, anche si chjamata "spirituale", ùn diventa micca un intelligenza. Ùn si faci mancu un perfettu facciu. Ùn u cresce u so aia. Dopu à avè statu statu in quellu statu per un periodu micca misuratu da l'omu tempu, deve lasciala. Era parzialmente per via di i so aia chì u facciu hà sappiutu avanzà. Sè u facciu entra in Nirvana, temporaneamente, rimpruva ciò chì deve à u aia. lu aia, inerte è senza Dimensione, và cù u facciu è, à l'ultimu, unitu à u suppressu brami è u sbilanciatu pinsamenti, esse u mezzu di purtà u facciu volta à a terra è altre terra vive.

Quandu i yoga sò praticatu solu per u finalità d'isolamentu, liberazione è assorbimentu, hè egoistimu estremu. In l'India hè stata praticata seculi in questu modu. U ideale di i religiosi a vita ci hè pè ottene a liberazione. A decadenza di l'India hè principalmente dovuta à questu egoista raffinatu per quale a cunniscenza di noetic e cose chì i sacerdoti è i yoghi ponu avè, hè diventatu una pratica per ottene a liberazione invece di un campu più grande per u serviziu. Intentanu pè ottene a liberazione a natura senza vede a vera distinzione trà a natura e lu Unità Triune, l ' finalità di l'Universu, è di trattendu e duviri di u facciu à a natura.

I preti è i yoghi anu gradualmente chjusu da l'internu Meaning di e parolle ch'elli anu. Parechji nomi cumuni utilizanu suggerenu l'elevatu sviluppu assicuratu da a filosofia indiana in u passatu. L'antica lingua, appare, pareva avè un grande vocabulariu à copre noetic, cundizioni mentali è psichichi per i quali ùn ci sò ancora nomi in lingue occidentali. L'esempii seguenti illustranu questu in quantu à certe fasi di ciò chì hè chjamatu quì un intelligenza.

Brahm. Un cumpletu Unità Triune chì hè diventatu un intelligenza. Ùn hà nisun cuntattu cù e quattru mondi di a natura è hè sola in a soia di luce in a sfera di u focu.

Brahma (neutru). U listessu nurmativa, chì hà risuscitatu u aia esse a Unità Triune. U latu passivu è u latu attivu sò uguali è hè solu cù u Unità Triune hà risuscitatu. Brahma (neutre) in i sferi significa u nurmativa quale Unità Triune—Ultimu, in i mondi - mantene u so sessu è corpu fisicu perfettu in u Regno di Permanenza, l'eternu.

Brahmâ (attivu). U listessu nurmativa, ma l'accentu circuscenicu sopra a a in Brahmâ significa chì hè diventatu attivu. Questu significa chì u facciu di u so Unità Triune hà separatatu u so corpu fisicu perfettu senza sessu è hà procreatu un novu universu per ellu stessu, un corpu di omu è un corpu di donna. Dunque u facciu si hè esiliatu da u so penseru e sapè è ùn ne hè più cunsciente di u Regno di Permanenza, l'eternu; hè cunsciente solu di stu mondu d'omu è donna tempu. Quì deve cuntinuà periodicamente à traversu a vita e a morte per esistere in un corpu d'omu o in un corpu di donna, finu à chì regenerate è ritorna u so corpu fisicu à u so statu originale di perfezione, vale à dì, equilibra u so paru-è-desideriu in unione permanente è unisce cù i so penseru e sapè; è, facendu cusì, diventa di novu cunsciente di è ripigghia u so postu in u Regno di Permanenza, l'eternu. Fendu cusì, hà da liberà di nurmativa (Brahma) è compie a so Unità Triune essendu ellu stessu liberu.

Brahman. U listessu nurmativa, à quale su Unità Triune hà ristauratu tuttu u Light prestitu è ​​quale Unità Triune hè avà à sè stessu un Brahm. Un Brahman hè liberatu da tutte e cunnessione cù a natura è hè una gratis nurmativa.

Parabrahm. U listessu nurmativa, chì hè diventatu Intelligence suprema.

Parabrahman. ddu Intelligence suprema, chì cumpresi o hè u riprisentante di tutti l'altri liberati Intelligenze.

Purusha (micca qualificatu). (1) U sapè di u Unità Triune in u so noetic atmosfera. (2) U penseru di u Unità Triune in u so atmosfera mentale. (3) U facciu di u Unità Triune in u so atmosfera psichica. In nimu di questi casi ùn hè purusha cunnessu a natura.

Mula Prakriti. General a natura. In u so statutu più altu u elementu terra di i sferi, da quale i quattru Elementi di i mondi sò disegnati, per esse u a materia di i quattru mondi, per singulu:

Prakriti, chì hè (1) u a materia da quale u corpu umanu hè cumpostu; (2) fora a natura custituendu i quattru mondi.

Purusha-Prakriti (micca qualificatu). U facciu vivono in u so corpu fisicu quatru immortali in u Regno di Permanenza.

Ishwara. (1) Aspettu attivu di u Intelligence suprema, à quale currisponde: (2) u di luce-i-Sò facultà di un Intelligenza; è, (3) u I-nessunità-è-autunus di u sapè di u Unità Triune. Tutti trè sò chjamati Ishwara. Una certa di luce, rispiru, è aspettu putenza di u nurmativa manifestendu à u Unità Triune cum'è essere.

AO M. U nome di Ishwara, à u propiu pascenu è sonda ch'ella risponde Ishwara. Quandu hè adupratu cum'è u nome di u Unità Triune, A hè a facciu; O hè u penseru e facciu unitu; M hè u sapè cù AO unitu. Per un umanu a sonda deve esse IAO M.

Sat (micca qualificatu). A Verità cum'è auto-perpetuante Light di Parabrahman, Brahman, Brahma (neutru), Brahmâ (attivu), è Brahm. Verità cum'è u Light di u nurmativa in u atmosfere di u Unità Triune. Hè u Consciju Light dentru, chì mostra tutte e cose cum'è sò. A verità hè di u gradu in quale unu hà quellu Consciju Light.

Sattva. In a natura, l ' a materia di u di luce mondu chì hè fattu di luce par u Light di u Intelligenze in u noetic atmosfere di u so Trunfusimu. In u umanu u a materia di u di luce mondu chì si trova in a so atmosfera psichica.

Rajas In a natura, l ' a materia di u a vita mondu fattu attivu da u mentale atmosfere of umani è l'agenza brami chì in pascenu e pinsamenti entre in queste atmosfere. In u umanu, u a materia di u a vita mondu in u so atmosfera psichica.

Tamas. In a natura, l ' a materia di u furmulariu mondu, chì hè senza di luce è dunque mullizzu è pisanti. In u umanu u a materia di u furmulariu mondu in u so atmosfera psichica. Sattva, rajas è tamas sò i trè gunas, chì si dicenu Qualità, attributi, di a natura, unu di li reguli l'altri dui in u atmosfera psichica di l’omu.

Atma. lu Light of un intelligenza; a Consciju Light in un umanu, per l'usu di quale ellu pensa è crea pinsamenti.

Atman. lu Unità Triune (cum'è u sapè) in u Light di u nurmativa; a parte di quellu Light chì u Unità Triune (cum'è u penseru) permette a so umanu aduprà. Jivatma. Ogni cosa viva in fisicu a natura, chì hè datu da u so hè da l'atma (Light) chì l'omu si pensa a natura.

Mahat. lu a natura-a materia chì era statu in è hè mandatu di novu da u atmosfera mentale di a facciu o di tutti facitori. Hè a natura, ma fattu intelligente da u Light di u nurmativa usatu da lu mente-corpu, chì hè di volte assistitu da u sensazione-mente e lu desideriu-menti, quandu questi sò usati da u gestore in u corpu.

Manas. lu mente-corpu, qualchì volta aiutatu da l'usu di u sensazione-mente e lu desideriu-menti.

Ahankara. Egoisimu o egotismu, cume facciuhè distintivu paru di a prisenza di u I-nessunità di u sapè.

Antaskarana. lu pascenu chì u facciu faci, (1) per l'usu di mente-corpu, cunnette paru cù u so corpu fisicu è cusì cun a natura; (2) per l'usu di u sensazione-mente o di a desideriu-menti per identificà si cum'è paru o cum'è desideriu, è cusì per sente sè stessu distinti da a natura.

Chitta. lu a materia di u a vita mondu o a vita piani chì sò stati impressiunati da u diffusu Light di u nurmativa in u atmosfera mentale d’un umanu. Puderà ancu esse in u atmosfera mentale o pò agisce in diàlogu of a natura.

Chitt. (1) U Light di u nurmativa in u atmosfera mentale di un umanu; (2) "Consciousness, "Usatu in u sensu di esse cuscente; è, (3) “Consciousness, "In u sensu d'esse cusciente chì unu hè consciente.

Chitti. L'azzioni in u atmosfera mentale, di a materia chì hè impressuatu di Light di u nurmativa.

Chittakasa. (1) U a natura-a materia chì hè in u atmosfera mentale; (2) u disturbu chì face; (3) a disturbazione chì face a natura quandu hè mandatu di ritornu.

Vritti. Onde o vaghjime di a natura-a materia in u atmosfera mentale. Attenenu l'attenzione di o causanu attività di u mente-corpu chì produce azioni è oggetti in fisicu a natura.

Samskaras. Aviti of pascenu. Impressioni fatti nant'à u forma di respirazione nanzu a morte, chì sò passati da u aia à u novu forma di respirazione as abitudini, istintu è inhibizioni. Jagrata. U statu di svegliu o più largu, in quale u facciu is cunsciente di l'apparecchi di l'uggetti.

Svapna. Sognu o u statu internu, in quale u facciu is cunsciente di l'apparenze d'oggetti cum'è diàlogu.

Sushupti. U statu di a sognu, in quale u facciu ùn hè micca in cuntattu cù i quattru sensi è hè cunsciente d'oggetti è diàlogu solu cum'è sugetti.

Turiya. U statu di u facciu di l’omu comu cunnuscenza di sè stessu, induve tutti l'altri stati sò inclusi è scumpariscenu in u Light.

Ananda Joy o beata, un certu statu di paru chì hè pruduciutu quandu paru usa u sensazione-mente, indipendentemente da u mente-corpu.

Maya. A schermu cume a natura è l'uggetti che sempre cambianu annantu, fatti da paru-è-desideriu quannu pascenu cù u mente-corpu secondu i sensi.

Karma. L'azzione è u risultatu di l'azzioni di u Light di u nurmativa e desideriu; a esternalizazione di a pinsamenti.

Molti termini cusì suggestivi si trovanu in Sanskrit. L'insignamentu anticu era più prubabilmente basatu annantu à ciò chì hè intelligente-a materia (U Unità Triune) è ciò chì ùn hè micca intelligente-a materia, hè, a natura. U veru insegnamentu hè chì intelligente-a materia travaglia in a natura-a materia e dunque si perfezziona tantu sè stessu è a natura.

Prakriti, universale, hè a natura cum’è i quattru mondi. Esce da mulaprakriti, chì hè inerzia, avyaktam o pradhana, a sfera di a terra. Prakriti, individuale, hè u corpu umanu, chì hè di i quattru mondi è mantene u mondu umanu di tempu in circulazione. Purusha hè u Unità Triune in i so trè aspetti in quantu à parti, respirazione è atmosfere. Purusha hè ancu ognuna di e so trè parti. Duie di e trè parte, u sapè e lu penseru, distingue da i prakriti. Ma purusha cum'è u facciu porzione in l'omu ùn pò micca fà questu mentre hè cunnessu cù prakriti, cum'è u corpu in u quale abite è in quale hè sutta apparenza, è mentre ùn si distingue micca da u corpu.

A purusha rende funzioni chì sò riflettuti cum'è i Trimurti. Prakriti hè periodicamente creatu, priservatu è distruttu da Brahmâ, attivu, Vishnu è Shiva. Quessi sò nomi per u facciu, penseru e sapè agisce in a natura, induve creanu, priservanu e distrugge i prakriti universali è individuali. U prakriti individuale cum'è u corpu umanu hè creatu, priservatu è distruttu da facciu sola, agisce cum'è Brahmâ, Vishnu è Shiva. Brahmâ, Vishnu è Shiva sò a natura e lu Ddiu in a natura, cumu hà agitu da u Unità Triune. Cusì sò Brahmâ u mondu di a forma, Vishnu u a vita mundiale, è Shiva u di luce mondu. Sò cum'è Ddiu, u Creatore, u Preservatore è u Destructore di u mondu fisicu di tempu, cuntinuatu da i prakriti individuali, u corpu umanu. U mudellu stabilitu da i singuli prakriti di creazione cuntinua, priservazione è distruzzione hè seguitu da prakriti in fora a natura. Quandu u corpu hè perfezzionatu per esse di duie colonne in quale hè incarnatu u cumpletu Unità Triune, i prakriti individuali sò permanenti. Allora ùn hè più a fonte da quale purusha cum'è Trimurti, crea, cunserva è distrugge l'universu.

Allora a purusha cum'è u facciu, penseru, e sapè, diventa Brahm, per forza di a parolla. Sta parolla hè AO M. Brahmâ, attiva, hè A; Brahmâ è Vishnu sò riuniti sò O; Shiva hè M cun AO unitu. AOM, cusì costituitu da i trè purushi agenti cum'è u Creatore, u Preservatore, u u Destruzzione, è respirato da i so nurmativa, chì hè BR, diventa BRAOM, chì hè chjamatu Brahm. L'H puderà esse sustituitu per l'U, per scutassi stu grande insegnamentu di a traduzzione di a Unità Triune in un intelligenza. Allora u nurmativa chì hè Brahman, liberatu da è da ellu Unità Triune, diventa un Parabrahm, un intelligenza unitu cù o sottu à u Intelligence suprema. lu Intelligence suprema hè u Parabrahman.

AOM hè a Parulla di u Unità Triune, di u nurmativa è di u Intelligence suprema. Hè a Parolla solu sì unu a cunnosce Meaning è hè capaci à pensà, sensu, è respira. Solu o cantanu meramente quantificatu. A Parolla riprisenta u Unità Triune, O di u nurmativa. Si spiega ciò chì u unu é. U mostra u a natura, funzioni è relazioni di quessa unu. Iddu is l unu.

Appressu à u Unità Triune, A é paru-è-desideriu, OR dirittu-è-Mutivu, È M I-nessunità-è-autunus. AOM mostra u trattendu di i trè unu à l'altru. U sonu hè spressione di u Unità Triune cum'è i so trè esseri, quandu l'ha chjamatu in l'essiri. U Unità Triune ùn ha nunda, ma questi esseri sona: l'essere per u facciu, cum'è A, esse per esse penseru, AU cum'è O, è esse per esse sapè, cum'è M. Dunque sta Parolla, quandu unu pensa è sensa è a respira, a mette in cumunicazione cù u unu, soiu Unità Triune. Chì voli dì à i so penseru e sapè? è ciò chì voli a so penseru e sapè dì à ellu? quandu l'hà chjamatu cù u so nome secretu? A Parola di unu Unità Triune ferma sicretu finu à chì cunnosce i so Meaning. Perchè chjama nantu à i so Unità Triune? Chì vole da ellu? Di solitu ùn si sà micca. Dunque a Parola hà pocu effettu, ancu s'ellu hè parlatu mille volte. "Sò AOM", "Sò Brahm", ùn equivalenu à nunda se a persona ùn sà micca quellu chì hè pascenu o parlendu. U Nfatti chì a ghjente usa u Verbu hè evidenza chì ci hè un segretu, un scunnisciutu desideriu chì li urge. Questu desideriu hè u principiu di l'A è cerca di cunnosce, cerca l'unione cù u penseru e lu sapè di u so Unità Triune chì a sà.

Cumu si sona a Parolla hè dunque un segretu in u facciu. U sicretu ùn pò micca esse divulgatu, ma quantunque sia revelatu da questu. unu deve esse prontu per u sicretu; duverebbe esse fattu pronta. Si faci pronta pascenu. Quandu per un sforzu cuntinuatu di penserà hè preparatu ellu stessu, u pascenu faci un sonu inaudibile chì ellu percepisce è sensu. Allora respira in cunsunanza cù u sonu. Questu ci mette in a cumunicazione. U so Unità Triune istruzioni à ciò chì ellu hè dispostu à cunnosce lu.

A sonda di AOM riguarda u facciu cù u penseru e lu sapè. Se continuatu, questu piglià facciu fora di u corpu. Per stà in u corpu è avè u facciu manifestu in u corpu, u corpu deve esse inclusu in u sonu. A carta segreta di i singuli prakriti hè I. Per quessa umani, se sò assai avanzati, duverebbe dì chì pascenu a vucale sona, IAOM è si piantanu quandu u M sona. Sò u geomitricu Simbulu per u corpu drittu; A hè u principiu creattivu di a Parola; O hè a cuntinuazione è arrotondatu; è M hè a pienezza è a cumplimità di a Parolla, risolta in sè stessu. U M hè u puntu in a pienezza di sè stessu in u cerculu.

Da questi fundamenti resta solu di insignamenti limitati di a natura in u mondu fisicu, è di u facciu in l’umanu sottu à u Light di u nurmativa. Ciò chì resta riguarda solu à u Light di u nurmativa cum'è, atma, hè cun atman, u Unità Triune, è in a natura, cum'è jivas, ghjuntu per u facciu. L'infurmazioni nantu à u nurmativa stessa in u so propiu statu, vale à dì, in i so trè sfere, si pèrdite. Traces chì ci eranu insegnamenti riguardanti lu Intelligenze pò esse vistu in e referenze à tuttu ciò chì hè oltre Unità Triune, cum'è para: parabrahm, paramatma, stand for Intelligence; è paravidya hè a cunniscenza oltri Unità Triune; vale à dì a cunniscenza cume l'Inteligenza in i sferi, distinti da a cunniscenza cum'è u Unità Triune in i mondi. A distinzione hà fattu chì tuttu hè purusha, u Unità Triune, o prakriti, a natura, mostra micca solu l'anticu pianu trasmessi, ma ancu chì pocu più di ciò chì ferma hè di ciò chì riguarda a facciu in un umanu, chì hè à elli Unità Triune, è à u mondu fisicu umanu di tempu, chì hè à elli l'universu in generale. Tuttu ciò chì hè accadutu a natura hè fattu da manas, ahankara, chitta; vale à dì da facciu attraversu pascenu e pinsamenti.

Perditu hè l'insignamentu chì ci hè Intelligenze da chì e Trionfichi ricevenu Light per quale pensanu.

Perditu hè ancu l'insignamentu chì ci sò e sfere, in quale i Brahms o Intelligenze sò, è i mondi, in quali i purushas o Selune Triune cumpletu sò; è chì sfarente di quessi ci hè u mondu umanu di tempu, cù e so manvantaras è pralayas per esiste facitori in tutta a so serie di vita.

Perdu hè l'insignamentu chì un omu hè un rappresentante di u latu intelligente è di u a natura-situ di l'Universu. U Bhagavad Gita tratta questu, ma in u presente furmulariu di stu grande librettu i caratteri di l'epica ùn ponu esse ricunnisciuti. I Kurus sò desideriu in generale. Hè divisu in dui rami, i Kurus chì sò sensuali, egoisti brami per e cose corporale, è i Pandavas chì sò brami per cunniscenza di u Unità Triune. U rè cecu Dritarashtra hè u corpu, è i so generali sò i quattru sensi. Arjuna, unu di i prìncipi Pandava, rapprisenta a vulintà di Autucunniscenza. Un altru di i Kurus rapprisenta u desideriu sessuale. U megliu brami sò stati cunduttati da u corpu Kurukshetra, l'aereu di u Kurus. A capitale, Hastinapura, hè u cori, u sediu di u guvernu, induve u bassu brami regola. Questu hè u casu cù a cursa di umani. U Bhagavad Gita mostra un omu straordinariu, Arjuna, chì hè decisu di ripiglià u cuntrollu di u corpu è avè una cunniscenza di u Unità Triune e lu Light di u nurmativa. A ellu vene Krishna, u so penseru, Cù u Light di u nurmativa, parlendu cum'è Mutivu à traversu a cuntata of Mutivu. U so struitu hè intuizione, chì ghjè u veru insegnamentu (scola) da l'internu.

I nomi mostranu assai nantu à u a natura di u Unità Triune è e so trè parti, inseme i putenzi è i travaglii è i risultati di alcune di i menti, annantu à nimu di quale sughjetti l'Occidenti hà qualcosa di definitu. Ci hè assai in a literatura antica di l'Oriente per tutti quelli chì s'avvicinanu micca solu di simpatia ma di cun u capiscitura chì ellu stessu deve truvà l'infurmazioni precisa chì cuntene. Nuddu pò uttene qualcosa di valore definitu fora di queste scritture, salvu chì ùn hà qualchì cunniscenza per inizià, è salvu chì ùn capisce micca chì nè le Scritture nè i cummentarii discriminanu in quantu à i valori relativi di ciò chì trasmettenu. L'infurmazioni precisa pò esse uttenuta solu se, in più, pò distingue in u vestitu orientale, in quale appare in mezzo di superstizione, ignuranza, idolatria è incrustazioni di tempu.

A persona mediu ùn si trova micca abbastanza in questa letteratura per ricumpinsalli per tutte queste difficultà. Dunque u studiu hè trascuratatu. Ma ciò chì attrae a maiò parte di e persone in Occidentu chì s'interessanu, hè a prumessa di i putenzi di esse guadagnati da l'esercizii di respirazione orientale. Cusì i missiunarii orientali apprivenu a dumanda insegnendu yoga. Ancu s'ellu cumincianu cù a raja yoga l'abbanduneghjanu perchè i discepuli occidentali ùn sianu qualificati in l'angas di yama è niyama. Allora u yoga, cum'è unione: prima, unione di paru-è-desideriu, è allora unione cun sè stessu, si trasforma in un yoga pensatu per dà i puteri psichichi inferiori, a bellezza è a forza di u corpu è una longa a vita. Eccu ciò chì i discepuli si aspettanu. I risultati chì li ghjunghjenu se praticanu in realtà pranayama sò assai sfarenti, è i so maestri, chì deve sparte di i so u distinu, ùn puderà micca li custodiallu.