The Word Foundation
Condividi a pagina



PENSARE E DESTINU

Harold W. Percival

CAPITULU IX

RE-ESISTENZA

Section 4

A "caduta di l'omu", vale à dì u face. Cambiamenti in u corpu. Morte. Riesistenza in un corpu maschile o femminile. I fatti avà nantu à a terra. Circulazioni di unità attraversu i corpi di l'omu.

lu facciu chì ùn hà micca pigliatu quellu caminu internu hà cuntinuatu à pensà à u cumpagnu cum'è altru ch'è ellu stessu. Cum'è u pascenu continuò, i cambiamenti sò ghjunti in u corpu maschile di u desideriu di u facciu, è in u corpu femminile di u paru di u facciu. Questi cambiamenti anu permessu à i corpi di cunsortà. U desideriu di u facciu hè stata riflessa in u paru di u facciu, è ognunu hà attrattu l'altru finu à chì i so corpi si sò cunsorti. Cusì u facciu, Cum'è paru-è-desideriu, hà pigliatu a strada esterna. Certi facitori chì hà pigliatu u percorsu fora sò facitori chì oghje campanu in corpi umani nantu à a crosta terrestre esterna.

Sopra, i corpi pineali è pituitaria eranu chjusi perchè u facciu avia apertu l'organi procreativi sottu. Cù a chjusura di questi organi interni, l'ochji diventanu cechi à tutte e cose fisiche umane. Light esce da l'urganu sessuale è hè persu in a natura. U tandu inutilizatu fronte- o a natura-colonna di u corpu perfettu, (Fig. VI-D), hè stata rotta è a so parte inferiore hè diminuita, (Fig. VI-E). Organi, frà elli a glàndula thymus, atrophied. Nervi di u cordone di fronte chì era statu usatu per travagliua natura sò stati trasferiti à curriri longu u spinali è ci sò furmatu u diritta è lasciate i tronchi principali di ciò chì hè oghje u sistema nervu involuntariu, cù quale sò fusionati i rami di u diritta è u nervu vagu manca; l'altri nervi sò spargugliati è diventanu centri nervi è plexus in i cavità di u corpu, è quelli di a parti inferjuri di a colonna rotta sò diventati u labirintu di l'intestinali. I braccia è i gammi chì una volta pudianu muvimenti in ogni direzzione sò diventati limitati in i so movimenti; assai di e coste si fussinu; a mità di a doppia pelvis flexible svanisce, è ciò chì ferma endurcitu; l'ossu pubicu hè tuttu ciò chì resta di a parte frontale inferjuri. I vertebre di u front-colonna spariscianu, è l'unichi signali cum'è vestigi di elli sò in u sternu, (Fig. VI-E).

U quadru quadru, chì era statu usatu per u mantenimentu di a natura, avà diventatu dipendente a natura. U corpu, chì era statu u servitore di u facciu, divintò u maestru; a maiò parte di tempu hè stata spesa à travaglià è serve.

U corpu chì era statu nutritu da a materia presa direttamente da i quattru Elementi attraversu i quattru sensi, ci vole à esse nutritu da pastu. lu pastu et la boisson devint lourde et grossière et s'enfonçait par la bouche. Era assai rifiuti; solu una piccula parte hè stata aduprata per sustene u corpu. Food hè diventatu è resta u prublema di a vita. Ciò chì hè oghje u sistema digestivu cù i so grandi organi era una volta un sistema di nervi attraversu quale u transitori unità vinutu à mantene u corpu. Qualchidunu di elli sò diventati u fegatu, a vesícula, u pancreas, u spleen è u stomacu quandu a colonna di fronte hè diventata l'intestione. U sistema circulatoriu attuale cù i rini è l'adrenali è a vejiga hè diventatu cusì da un sistema di strutture fine quandu u sistema digestivu attuale hè diventatu grossu è adattatu à grossu. pastu. U sistema respiratorju era tandu u cervu toracicu; u sistema generativu attuale hà esercitatu u so criativu funziunava da u cervellu in a testa.

lu facciu sapia chì avia fattu Sbagliatu. Sapia ch'ellu avia peccatu contru à sè stessu, è avia paura. Sapia a divisione in sè stessu. U facciu ùn avia più cummunione cù u penseru e sapè. lu facciu-in-u-corpu ùn si cunnosce più cum'è u desideriu o cum'è u paru, ma si sentia cum'è u umanu. lu facciu chì avia cunnisciutu no Titre perchè campava in u Light, avà temutu. Hè ubligatoriu di lascià l'internu di a terra induve era statu, è s'unì à l'altri facitori chì avia pigliatu u caminu fora, u caminu di a morte è nascita. Quessi facitori eranu separati da i so lochi antichi è campavanu inseme in cumunità.

dopu à u a morte di i dui corpi di u facciu, quandu u facciu re-existed hè intrutu in un corpu maschile o un corpu femminile è in quellu corpu ùn hà micca avutu u putere di mette u so contrapartitu. Hà sceltu un cumpagnu, a facciu in un corpu maschile o femminile, secondu a predominanza di paru or desideriu. lu facciu ellu stessu ùn hà micca sessu. Ùn hè nè maschile nè femina. Hè pussede a caratteristica a natura di tramindui. disideriu hè caratteristica di un omu; paru hè caratteristica di una donna. Se u facciu si sprime cum'è un masciu, mostra u a natura di un omu è face e cose chì l'omi facenu; u corpu hè masculinu. A parte femina hè suppressa in u corpu di un omu. Cume in un corpu femminile, u latu maschile hè suprimitu.

Certi cumunità anu campatu una vita propria è sò stati in l'internu. L'altri si deterioravanu è sò stati purtati, versu a crosta esterna, da una ricerca pastu adattatu à e so cundizioni, finu à ch'elli sò ghjunti à u mondu esternu, induve eranu omi è donne, facitori chì era cascatu assai prima in u flussu di a nascita è a morte. A volte i novi sò stati superiori, à l'altri inferjuri à a ghjente nantu à a crosta. A volte principiavanu un novu ciculu di civilisazione, à l'altri tempi eranu barbari chì sopravanu una parte di a terra. A volte s'eranu in tribù à traversu caverne, à l'altri tempi eranu purtati da l'acqua è l'acqua riempia l'aperture per quale era ghjuntu e tribù.

In casi isolati a facciu ghjuntu in i so corpi cumpagnie à u mondu esternu cum'è una coppia, chì ùn sò micca nati in a terra internu. I corpi di a coppia eranu diffirenti di quelli chì circundanu. I so corpi eranu superiori furmulariu, micca sottumessu à k o fatica. Ci era una bellezza, frescura è vivacità in elli chì era distintiva. I so capelli eranu sferenti da quelli di a ghjente cum'è i capelli umani da a canapa. U facciu avia un vagu memoria di u Light, u so nurmativa, è di l'immortalità, ghjustizia, e felicità, idee chì era statu cunsciente di quandu cù u so penseru e sapè. Calchì volta hà dettu à a ghjente di quellu mondu da quale hè vinutu è hà utilizatu u sole cum'è a Simbulu di l ' Light in cui era abitata. Calchì volta a ghjente crede chì vene da u sole. Allora dinastie solari originali puderanu esse fundate. U facciu ùn sapia ch'ellu avia creatu u so cumpagnu divisendu si, ma i dui si sò riuniti in u mondu è si sentia ch'elli eranu fratellu è surella è ancu maritu è ​​moglia. E leggende di u matrimoniu trà un fratellu è a surella divina, cum'è Isis è Osiris, è i custumi umani currispundenti pò avè urigginatu in u aspettu di un tali paru. Sti liggende sò distorte cum'è quelli di Ghjesù è di Adamu, ma ci hè a Nfatti d’omu espirienza sottu à ognunu di elli.

Toute facciu avà nantu à a terra hè stata ri-esistente cum'è a umanu dapoi u tempu hè cascatu è hà avutu à lascià i so corpi cumpagni à i so a morte. A maiò parte di u facitori ghjuntu è appartene à sta Quarta Civiltà attuale chì principia milioni di anni fà nantu à sta terra. Tuttavia, certi facitori sò stati risistati da a Terza è certi ancu da a Siconda è a Prima Civilisazione. Quessi sò vechji viaghjatori chì anu avutu assai alti è bassi è chì ognunu hà ciclatu à traversu a ricchezza è a miseria, a prominenza è l'oscurità, a salute è k, onore è vergogna, cultura è crudezza, in vita corta è in vita longa, è a maiò hà fattu pocu prugressu in milioni di anni indicibili.

Tra i facitori certi anu guadagnatu u so libertà è passatu. A maiuranza mantene nantu à u treadmill di a vita e a morte, ripetite u so Esperienze è amparà pocu o nunda, mentre ch'elli emettenu pinsamenti e tessitura u distinu.

E porzioni reesistenti di certi facitori ghjuntu in una cundizione induve anu persu tantu Light chì u Unità Triune ritirò u Light da a parte incarnata; è quelli porzioni di attore eranu "persi", vale à dì, sò in a bughjura è e so reesistenza sò sospese.

In certi corpi chì pareanu esse abitati, ùn ci sò micca facitori. À mezu à elli ci sò qualchi chì facitori si sò ritirati è ùn anu più incarnazione durante un longu periodu. Tali esseri cum'è questi ùn sò micca capaci di cuncepisce l'attore è sò opposti à u pinsamenti di lu; anu un orrore di a morte. S'elli mostranu capacità mentale queste sò dovute à travaglià secondu i mudelli fatti nantu à u forma di respirazione prima di a retirazzione di a parte di u doer chì era in u corpu, è chì sò urdinati da a natura; sò automatichi è sò purtati da u cervellu è u sistema nervu volontariu.

Duranti l'immensi periodi chì anu passatu in questa Quarta Civiltà, ci sò stati assai cambiamenti in a struttura di a crosta terrestre, in a distribuzione di a superficia di a terra è di l'acqua, in l'inclinazione di i poli, in i climi in diverse parti, i currenti magnetichi è elettrici in a terra, l'acqua, l'aria è a luce stella, in u trattendu è influenza di i quattru Elementi è in a manifestazione di forze è fenomeni in elli. Questi cambiamenti sò stati pruduciuti cum'è esternalizazioni of pinsamenti di flussi di ri-esistenza facitori. À mezu à questi ambienti diversi sò venuti assai sfarenti tippi di minerali, piante è fiori cù pruprietà strane, è ancu vini animali di variità tippi, tutti messi in furmulariu da u pensamentu umanu.

Ci sò stati cambiamenti in i culori è e caratteristiche di u corpu umanu è un swing constante di ciculi da a rudezza primitiva à u raffinamentu di cultura. À mezu à tutti questi cambiamenti in l'esterno a natura, i guverni, morale e religione gradualmente anu cambiatu ancu è anu mai ripetutu in cicli. Tutti i cambiamenti di e cundizioni in quale u facitori campatu eranu l'esternalizazioni di i so pinsamenti.

Da u puntu di vista di l'omu cù a so cuncepimentu di longu, largu è grossu cum'è trè cunsiderate, a terra, s'ellu si pudia vede, apparisce cum'è una crosta sferica cum'è una spugna, trà trè strati sferichi esterni è trè strati sferichi interni. A crosta terrestre hà una superficia esterna è interna. A distanza trà questi varieghja da circa dui centu à ottu centu chilometri. L'esternu hè u mondu di l'omi è hè u solu mondu chì l'omi cunnoscenu.

Trà l'esternu è a pelle interna di sta strata solida sò grandi è picculi camere sotterranee in quale ci sò incendi, aria, oceani, laghi è fiumi, chì spessu diffirenu in u so. Qualità è culori da e cose vistu nantu à a crosta esterna. I minerali, i pianti è l'animali sò diffirenti in u so diàlogu e abitudini da quelli cunnisciuti umani. Forze sò operative quì chì sò dorme nantu à a crosta esterna. A gravità è altre forze sò cambiate da ciò chì sò cunnisciuti da l'omu. Parechje persone in diversi gradi di sviluppu esistenu trà a pelle esterna è interna di sta strata. Differenti in quantu à u culore, a dimensione, e caratteristiche è u pesu. À certi di elli, a crosta hè trasparente quant'è l'aria per l'omi. À l'altri hè opaca, ma anu una luce di terra diffusa da quale vedenu. À sti parechji razzii, in i diversi strati di a crosta, u so ambiente hè un mondu. L'esseri dentru è fora di a crosta sò di u a natura-side o di u latu intelligente. Ogni settore hà u so propiu mondu in quale i custituenti, i bisogni è e pussibulità sò diffirenti. Al di là di l'esternu è di e cundizioni di a pelle interna sò tali da esse incomprensibile à u mumentu.

À ogni latu di sta strata sferica solida hè una capa fluida, chì ùn hè micca acqua, ma hè u elementu di l'acqua cum'è appare attraversu è hè affettata da a terra elementu. I dui strati d'acqua, unu à ogni latu di a capa solida, sò in realtà una massa chì si move à traversu è in u stratu solidu. À ogni latu di sta capa fluida hè una capa d'aria. Sti strati di l'aria, ancu s'ellu pareranu cum'è unu à l'internu è cum'è unu à l'esternu, sò in realtà una massa, chì si move in è attraversu a massa di l'acqua è a scorza di a terra solida. À ogni latu di a capa aria hè una capa di focu, è i strati esterni è internu di u focu sò veramente una massa. Ciò chì pareva è hè cuncipitu cum'è a parte cintrali di u focu à l'internu hè unu cù a vasta capa di focu a materia fora. A massa sferica di u focu hè è si move in l'aria, l'acqua è a terra.

A terra chì pareva cusì cumpostu di sette strati hè custituita di quattru globi, u globu terrosu hè solu una scorza spugnosa è micca solida in tuttu. Quessi sò i quattru stati a materia nant'à u pianu fisicu, (Fig. ID). U focu si estende da u centru à a parte più esterna à traversu a scorcia di terra è à traversu u fluidu è e massi aria. A cunchiglia di terra hè cusì sustinutu è mantinutu da l'altri trè stati di a materia, è i quattru si movenu attraversu cum'è un flussu quadru di rispiru.

L'apparente cuntradizione chì i trè strati esterni sò unu cù i trè strati interni hè dovutu à a ghjente chì cunniscite solu cù una sola. Dimensione fora di quattru. I so vista righjunghji solu superficia, cunnosci solu superficia, campanu nantu à superficia, u so pinsamenti si tratta di superfici. A superficia Dimensione hè on-ness. Se a ghjente hè diventata cunsciente di l'altru cunsiderate, a terra ùn pare micca cum'è avà. Ùn pareva mancu in strati, ma seria una massa di focu, chì cuntene, pervade è sustene una massa più chjuca d'aria, chì cuntene, pervade è sustene à a so volta una massa minore d'acqua, chì cuntene, pervade è sustene u cavu. crosta di terra. Ma à quellu chì hà vistu quattru cunsiderate sta descrizzione ùn saria micca abbastanza. Ùn ci saria micca globu o strati o massi, nè a strata solida nantu à quale hè a crosta esterna esse una bola.

U stratu solidu si estende cum'è un atmosfera di particelle diffuse di a materia oltre u so statu compacted, in a capa fluida. Questu atmosfera di particelle solide si estende à a luna. A luna hè un corpu in a zona di l'acqua è sta zona si estende à u sole. U sole hè un corpu è centru in a capa aria chì si estende à e stelle. Quessi sò corpi in a zona di u focu. I pianeti sò corpi in i zoni di l'acqua è l'aria. Ciò chì si chjama u spaziu attraversu quale a terra si move intornu à u sole hè a materia più compattata chè a terra, per quale a terra si move cum'è un pesciu à traversu l'acqua. In a regione di l'astri hè pocu di u sole è menu di luna è di terra. Au soleil, il y a la lumière des étoiles et du soleil, mais peu de lumière de lune et moins de lumière de la terre, et dans les espaces solaires, c'est-à-dire dans la zone autour du soleil, il n'y a presque aucune lumière de lune ou de terre, (Fig IE).

Ci hè una circulazione constante di e massi di unità di i quattru stati di a materia. Circulanu in un flussu chì hè quattru volte quandu passa per a crosta di a terra. Ogni parte vene da a so propria capa. U cursu di u flussu hè da e stelle à traversu u sole, à traversu a luna, à traversu a terra à i strati currispundenti è torna.

U sole hè u centru generale è u focu di u quadru quadru. Starlight, radiante a materia, hè in ogni locu; ma hà centri chì sò l'astri, è un flussu di questu entra in u focu solare. U sole centra ancu a so propria luce, aria a materia, è u lume di luna, fluidu a materia, è terra, solidu a materia. Cume l'astri attranu è sò centri per a luce stella, cusì u sole agisce per a luce di u sole è a luna per a luce di a luna è a crosta di a terra per a luce di a terra.

Ci sò dunque quattru correnti minori chì custituiscenu a corrente principale o quadruple chì passa da u sole à a terra. U sole succhia direttamente a luce di e stelle è u sole. Ùn piglia micca in u listessu modu in u lume di a luna è di a terra. A luna hè un focusu è centru per a capa di u lume di luna è manda quellu in u flussu di luce stella è di u sole chì hè pompatu da u sole à a terra. A luna aspira ancu a luce di a terra è versa cù a so propria luce in a luce di u sole chì và à a terra.

Cusì hè custituitu u quadru quadru chì passa per tuttu nantu à a superficia esterna di a terra. Nantu à a terra, circula cum'è un flussu quadruplice, torna à a luna chì purifica, mudifica è regula a luce di a terra è a luce di a luna, chì poi vanu cù a luce di u sole purificata è a stella di u focu solare. Là, a luce di a luna è a luce di a terra sò vivificate, è a luce di u sole è a luce di l'astri sboccanu nantu à i so strati. Stu quadru quadru di radianti, aria, fluidu è solidu unità hè u fisicu quatru rispiru chì vene è passa per tutte e cose nantu à a crosta di a terra è li custruisce, cunserva è distrugge. Questu rispiru hè tenutu in circulazione da u quadru fisicu rispiru of umani, chì hè u latu attivu di u so rispiru-diàlogu.

Hè u rispiru of umani chì mantene a luce di a stella attiva trà e stelle più distanti, chì respira a luce di u sole à traversu u sole, chì guida a luce di a luna à traversu a luna è chì face u flussu di u quadru di u soffiu per scorri in u sole, a luna è a terra. Stu quadru quadru circula fora cum'è u sangue arteriosu è venoso face in u corpu umanu, è avvolge è penetra in tutte e cose nantu à a crosta terrestre. Lascia daretu à qualchi unità, quelli chì si piglianu, è si portanu altri, quelli chì ùn sò più tenuti. U unità chì sò tenuti per esse a massa di una cosa, ciò chì si vede, vanu è vanu. Sta massa pare esse permanente, ma ùn hè micca.

I corpi fisichi di umani sò i centri attornu à i quali tutti giranu è attraversu quale tuttu circula. Senza corpi fisici umani, ciò chì hè cunnisciutu umani as a natura cesserebbe di agire. Ùn ci saria micca fenomeni, nè culori, nè soni, nè forze, nè esseri, nè cose celesti o terrestri. Fisica a materia saria in un fermu. L'universu fisicu hè una espressione, prughjezzione è estensione di u corpu umanu. A crosta di terra solida hè u sessu, a luna hè i rini è i so atmosfera l'adrenali, u sole hè u core è u so atmosfera i pulmoni, i pianeti sò altri organi è e stelle sò u cervellu è i sistemi nervosi di l'universu nantu à u quadru fisicu pianu di u mondu fisicu.

U quadru rispiru passa per tutti i corpi umani cum'è u generativu o u focu rispiru, a respirazione o l'aria rispiru, u circulatori o acqua rispiru è u digestivu o terra rispiru, chì ebb è flussu in i so sistemi rispettivi, i trè respiri suprani pervade u soffiu di a terra. U soffiu di focu o starlight vene longu i nervi di l'ochju è u sistema generativu; u soffiu di l'aria o u sole à longu i nervi di l'arechja è u sistema respiratorju; u soffiu di l'acqua o u lume di a luna longu i nervi di a lingua è u sistema circulatori, è u soffiu di a terra o u lume di a terra longu i nervi di u nasu è u sistema digestivu. U soffiu di u focu esce longu à i nervi di i testiculi è di a prutata o di l'ovari è u ventre; l'aria respira à longu i nervi di u core è i pulmoni; l'acqua respira à longu i nervi di l'adrenali, i rini è a vejiga, è a terra respira à longu i nervi di u stomacu, l'intestini è l'anu. À u listessu tempu sti respirazioni entranu è escenu per i pori di a pelle. I fiati swing in da sopra mentre si swing out from below, and swing in below when they go out above. In u corpu, u core hè u centru per a respirazione di l'aria chì hè u trasportatore è u mischju di tutti i respiru, è ci hè un altru centru in u fisicu. atmosfera fora di u corpu. U mischju è a distribuzione di e quattru respirazioni hè fatta principarmenti da u core, currispundenu à u sole, è secundamenti da i rini, currispundenti à a luna. U soffiu chì hè nutatu in a respirazione hè solu u soffiu d'aria; l'altri trè respiri chì porta ùn sò micca nutati.

lu rispiru of umani vene è va parechje volte in un minutu. Causa u quadru rispiru di a crosta di a terra per vene è andà ogni pocu ore, è l'acqua rispiru di a luna per andà è vene cum'è flussu è riflussu duie volte à ghjornu, è u sole rispiru per andà è vene duie volte à l'annu. A vitezza di u radiante, aria, fluidu è solidu unità in u sole rispiru hè infinitamente più grande di quellu in l'omu rispiru. Tuttavia, l'organi umani sò cusì adattati cù i corpi celesti chì ci hè una reazione constante trà elli.

Quattru fisicu fisicu rispiru scorri da cuncepimentu per mezu di a mamma rispiru finu à a nascita, è dopu da respirazione indipendente finu à a morte. U quadruple corrente custruisce u quadruple corpu, u mantene, è u distrugge quandu, a respirazione individuale cessata, u soffiu esternu porta u fugace. unità in u so Elementi. Quandu ci hè una cuncepimentu per u novu corpu, l'oscillazione di u soffiu fisicu, chì era sospesa, cumencia di novu induve l'abbandunò. Allora tutta a fila di a vita di u umani di a facciu hè una unità per via di a continuità chì hè furnita da u aia, quand'ellu rinvivisce u furmulariu per u novu respiru-furmulariu per piglià è cuntinuà u quatru respiru di u corpu.