The Word Foundation
Condividi a pagina



PENSARE E DESTINU

Harold W. Percival

CAPITULU XI

A GRANDE VIA

Section 5

A Via in a terra. U cuntinuu abbanduneghja u mondu. U percorsu di a forma; ciò ch'ellu ci vede. Ombre di i morti. Porzioni "perdite" di attori. A scelta.

Dopu avè discrittu The Way in u corpu è The Way of pascenu, ci ferma à esse trattatu u terzu di The Threefold Way, The Way in a terra, nantu à quale u prugressu descritta in e sezioni precedenti hè promulgata.

Quandu i ligami sò caduti, quandu ùn ci sò micca obbligazioni à a famiglia, a cumunità è u paese, è quandu ùn si sente micca attaccamentu, l'omu abbanduneghja è si perde. vista di i so cumpagni in u mondu. À questu tempu si sente a desideriu per andà è hà i mezi per fà cusì. Diventa un continuu è si prepara per u furmulariu caminu. U modu di u so andà hè inconspicuous è naturali. Va à campà trà e persone simplici, micca per esse un eremita o asceticu, ma per guidà un simplice, ordinatu, inosservatu. a vita. Ci hè in un atmosfera di simplicità è aghjusta u so corpu à i cambiamenti graduali chì u so pascenu e paru purtà. U so travagliu, u so affari, u so studiu hè pascenu, solu pascenu, pè ottene l'usu è u cuntrollu di u so mente-corpu, sensazione-mente, e desideriu-menti. Scuntrà periculi, micca cum'è prucessi spettaculari, ma in u cursu ordinariu di u so a vita, per stabilisce a fiducia è l'equanimità. Ancu s'ellu si move trà e persone di una tribù o di un paese, hà pocu cummerciu cun elli. Hà solu un assuciatu è questu hè un cumpagnu.

Pò esse chì u cumpagnu scontra u cuntinuu prima chì i ligami sò cascati o dopu chì i viaghji sò cuminciati o mentre dura a sughjornu trà e persone simplici. Da u tempu u cumpagnu scontra u cuntinuu, hè cun ellu è viaghja cun ellu.

U cumpagnu hè a umanu ma unu familiarizatu cù e forze di i quattru piani di a terra è cù l'omu a natura. Di solitu appartene à una fraternità chì hà finalità hè di studià è aduprà forze di a natura è chì hà un capiscitura di a storia di u facciu. Hè custituitu di l'omi chì campanu in u mondu, ma in lochi isolati. Sò avanzati in diverse parti di u globu; certi di elli campavanu in America nanzu chì i Spagnoli vinissi. Parechji di elli ponu cumandà alcuni elementale esseri è avè rari putenzi psichichi è mentali. Sapenu è ponu aduprà certi lege di natura di quale a scienza, comparativamente parlante, sà pocu o nunda. Mentre ch'elli sò isolati ponu, quandu hè necessariu, si move trà e folle; anu ghjucatu una parte in tutte e crisi di a storia; s'ellu hè citatu, sò generalmente chjamati nomi Meaning aptitude in u cuntrollu di e forze o oggetti di a natura. Sta fraternità, cù ordini diffirenti, hè una stazione di strada è avanzata induve i cuntinui versu a Gran Via, chì ùn ponu andà, stà è amparà. À mezu à i duveri di un membru di sta fraternità hè quellu di esse un cumpagnu di un continuu quandu hè necessariu. U cumpagnu, ancu s'ellu pò campà centinaie d'anni, morirà qualchì volta, ma u cuntinuu cunquisterà. a morte.

Quandu u cumpagnu scuntrà u cuntinuu è si fa cunnosce, pò dumandà quale hè a so destinazione è à esse dettu, pò dì : « Sò quì per aiutà vi in ​​una parte di u viaghju. Sò prontu à cuntinuà è à avè mè cum'è a vostra guida? Se mi pigliate duvete fiducia mè è vai duv’aghju ti guidà. Se ùn avete micca, ùn truverete micca a strada solu è cascate in u mondu ". U cuntinuu accetta u cumpagnu, capiscitura ch'ellu hè mandatu da quelli chì sanu, è cù l'appruvazioni di u so propiu sapè.

U cumpagnu informa nantu à a forma è a struttura di a crosta di a terra esterna, nantu à i stati di a materia, cumu si interpenetrate, nantu à i sviluppi razziali è esterni a natura, circa i ciculi di religione è nantu à a fraternità à quale appartene u cumpagnu. Inseme u cumpagnu è u cuntinuu vanu da locu à locu. I so viaghji ponu esse menu di centu milla o ponu piglià una grande parte di a superficia di a terra è cunsumà settimane o anni, finu à chì l'ongoer hè familiarizatu cù a terra, è i so nervi sò cusì pruvati è sottu cuntrullati chì pò. cuntinuà u so viaghju.

quandu u tempu vene u cumpagnu porta u cuntinuu à una apertura in a terra. Pò esse in una furesta, in una muntagna o sottu à un edifiziu induve ùn si vede micca apertura. Pò esse sottu à l'acqua o induve i gasi emettenu o in un vulcanu. U cumpagnu di u so amicu, chì sà ch'ellu ùn pò mai più vedà, addiu, è una nova guida apparisce.

U cuntinuu è a so guida lascianu a superficia è entra in a terra. Questu hè, per u cuntinuu, u principiu di u furmulariu caminu. Pocu prima di questu tempu o pocu dopu, u germe lunare entra in u filamentu.

A guida hà l'omu furmulariu, hà di solitu un corpu di culore di luna, ùn hè nè omu nè donna. Hè appartene à una altra razza di l'esseri, parla a lingua di l'ongoer è hà un capiscitura assai al di là di quellu di a umanu. U cuntinuu si senti stranu è a guida a sà. Ùn ci hè micca annunziu. Andanu inseme da a luce di u ghjornu à a bughjura. À pocu à pocu, u cuntinuu s'abitua à a bughjura è vede da un novu tipu di luce. A guida punti fora, quì è culà, rùbbriche attraversu quali passanu, è u cuntinuu sviluppa a capacità di vede i contorni è dopu distinti diàlogu è culori, in u bughju. Questu hè bisognu di a furmazione di l'ochju cum'è strumentu, di i sistemi nervosi in generale, è di u forma di respirazione.

Veninu à un mondu novu, in a crosta di a terra, un mondu esistente à parechji livelli. À u principiu, u continuu hè limitatu da quellu Dimensione, on-ness, chì hè una barriera à a percepzioni cum'è nantu à a crosta esterna, induve ùn si pò vede in superfici. Pianu pianu sviluppa u putere di percive una seconda Dimensione, in-ness, per vede dentro è trà e superfici.

U mondu novu hè cum'è spazii in una spugna; ma alcune di e camere, passaghji è labirinti sò vasti di grandezza, centinaie di chilometri longu è alti, è certi solu sacchetti chjuchi. A struttura di i pavimenti è i muri varieghja in densità da quella di metallu à a porosità è a ligerezza di a scuma. Arcuni di elli sò drab, altri sò culurati simili, ma spessu più delicatamente o brillanti chì i paisaghji nantu à a superficia esterna. U cuntinuu vede grandi muntagne, vaste pianure, calderoni di fluidi chì si agitanu è sferisce induve i currenti di a terra chì venenu incontranu e forze di a terra in uscita. Ellu vede induve i currenti di l'aria attaccà u fluidu sustanziali è scoppiu in fiamma, furmendu fiumi di focu. Vede cose strane in parechji culori, à mezu à elli un immensu desertu di ciò chì pare una polvera bianca, à mezu à quali scoglii, certi di cristallu, si stende. Vede superfici tranquille d'acqua è di altri fluidi, in laghi centinaie di chilometri di lunghezza.

Ùn si vede nè sole, nè luna nè stelle. Ùn ci hè micca una fonte centrale visibile di di luce, ma vede o i tetti distanti di e camere o aria illimitata illuminata da una terra interna di luce, chì hè fatta da un mischju di transitori unità. Ùn ci hè nè notte nè ghjornu. Ùn ci hè micca ombre, salvu à i limiti esterni di a terra interna di luce, è ancu ùn anu micca un contornu distintu.

In certi camere sò venti feroci, in altri una calma. L'aria hè più fridda in certi distretti chè qualcosa cunnisciuta nantu à a crosta. In certi lochi, u calore hè cusì severu chì a carne umana ùn puderia micca suppurtà, ma ordinariamente a temperatura hè piacevule à u corpu. Viaghja à pede o à volte in veiculi fatti di metallu o cumpusizioni tirate da l'aria, è planendu cù vitezza nantu à a terra.

Dui rigioni ch'ellu ùn pò micca attraversà, una perchè a terra u tene, cum'è un magnetu tene una agulla, l'altra perchè a terra repelle u so corpu. U veiculu scivola cum'è una slitta nantu à a terra magnetica, ma a terra repellente ùn pò micca esse viaghjata da ellu. Hà da attraversà è attraversà a terra magnetica in u so sled finu à chì perde a so attrazione per ellu. Allora s'avvicina à a terra repellent è prova di attraversà, vultendu dopu ogni fallimentu à a terra magnetica per piglià forza, finu à chì u a materia ùn hà più u putere di attrallu o di respingallu. U superamentu di sti forze regula a struttura di u cellulite in u so corpu per ch'elli ùn sò nè maschili nè femine.

Viaghja nantu à l'acqua in una barca propulsata da una forza di l'acqua; traversa l'oceani, unu sottu à l'altru, più grande chè l'Atlanticu è assai più prufondu. L'ongoer vede boschi, arburi singuli è piante, disposti mentre crescenu nantu à a terra, ma ci hè assai chì parerebbe stranu à umani. U verde ùn hè micca u culore predominante. In certi rùbbriche hè assente. In i diversi distretti è in diversi livelli predominanu diversi culori. U follatu hè rossu, blu, verde, rosa, neru o biancu brillanti, è parechji sò assai culurati. Alcune foglie sò in geometria furmulariu, certi sò globulari, qualchi vinti metri di longu. Ci sò fiori comestibili, frutti, graneddi; certi sò cultivati, certi crescenu salvatichi.

Vide l'animali, alcuni di elli cum'è quelli nantu à a crosta esterna è parechji strani tippi. À i livelli più vicini à a crosta esterna sò qualchi bestie feroce. Vivenu induve ci sò tribù degenerate è razze feroci. In e regioni più alluntanate l'animali sò strani, ma docili è amichevuli. Pochi di elli anu coda. Parechji ùn anu micca denti. In forma, alcuni di elli sò graziosi. U tippi di l'animali diàlogu sò furniti da pinsamenti di e razze umane in l'internu; ciò chì anima sti criaturi sò parti di u cast-off sentimenti e brami di quelle razze umane.

Quandu l'ochji di l'oghje sò addestrati per fucalizza, vede chì ùn ci sò micca linee nette chì separanu l'uggetti, ma chì tutti sò cunnessi da una interazzione di l'uggetti. a materia chì li cumpone. Allora vede l'acqua elementu in e camere è ch'ella scorri a materia, è chì una parte di questu passa à traversu pareti solidi chì ritenenu particelle di ellu è lascianu andà alcuni di i so propiu. a materia per esse purtatu in u flussu. Cusì diventa familiarizatu cù in-ness è u so vista ghjunghje in è vede in l'internu è trà e superfici di l'uggetti.

In certi lochi vede l'ombra di e persone chì a vita nantu à a crosta di a terra a morte hè finitu. I sfumaturi sò tali chì ùn sò più attratti da i so posti terrestri o corpi in decadenza. I sfumature sò forma di respirazione, i quattru sensi è a parte incarnata di u facciu, senza u Light di u nurmativa. Sò sognu nantu à scene di u a vita chì hè passatu. I so pinsamenti sò e matrici in quale u flussu a materia passa è à quale dà corpu è cusì face u paisaghju è e persone di u so i sogni. L'ombre si movenu, drone, meditate è vagavanu in e so camere. Calchì volta flottanu l'un à l'altru, ma ognunu hè inconsciente di l'altri è di tuttu fora di u so sognu. Di tantu in tantu una ombra sparisce, quandu hè svegliata da un forte desideriu evocatu da a nigromanzia. I sfumaturi chjamati à seances mediumistic pò stà un pocu tempu in u atmosfere di i vivi, prima ch'elli sò tirati daretu à cuntinuà cù u so dopu a morte stati. L'ombra disturbata da a necromanzia ùn pò micca turnà à u so sognu; ponu aspittà in una cundizione sbadata o cuntinuà cù u dopu a morte stati.

In altri lochi vede e porzioni di facitori Elaborazione di i decreti chì sò stati pronunziati in i so Sala di Ghjudiziu. Ellu vede u facitori mette in scena e scene di u passatu a vita Secondu a pinsamenti avianu avutu. Ùn puderia micca vede questu s'ellu ùn era micca nantu à a Via è ùn avia micca lasciatu u mondu. U pinsamenti di issi facitori sò i muffa in quale u flussu di a materia hè furmatu, una volta è più. U facitori avè u so rispiru-diàlogu, chì sò cum'è l'antica pirsunalità, è vede, sente, gustu, oliu è si sentenu un pocu cum'è anu fattu nantu à a crosta esterna. U facitori elli stessi ùn ponu esse vistu, nè più ch'elli ponu esse vistu in a vita.

In un locu spiciale vede e porzioni "perdute". facitori, alcuni anu persu anni fà, è certi chì anu fallutu ancu in u so propiu tempu. Certi di elli sò simili à scimmie diàlogu senza capelli, a so pelle grisgia, culurita d'argilla, l'ochji sbulicati, a bocca grossa è limosa ; altri sò vermi grossi è bianchi cù mani è pedi; l'altri sò cum'è sanguisughe cù pocu capu d'omu è braccia longu è gammi cù quali si appiccicanu; è altri appariscenu in varii diàlogu- ma tutti mostranu e caratteristiche più disgustose. Queste cose sò maschili è femine è anu periodi di orgie è di morte silenziu. Calchì volta spariscanu, mischjendu in u paisaghju, è lascianu un atmosfera di morte daretu. Allora riappariscenu cun ruggiti cavu, cù lamenti è strilli risonanti, è cumincianu e so orgie. Ma questi sò vioti; ùn ci hè micca STACEY.

Tra i "persi" facitori ellu vede sò quelli persi per via di u so egoismu è l'inimicizia à a razza umana. Sò separati da i lussuriosi. Certi sò cum'è grandi ragni cù l'ochji gattivi, alcuni cum'è vampiri o granchi cù facci umani è ochji diavuli, certi cum'è serpenti cù gambe è ali. Ognunu di elli campa separatamente trà a spazzola o pendu da i tetti rocciosi o ammucciatu trà e petre in terra. I ragni ponu saltà cinquanta piedi, i pipistrelli naviganu senza rumore, cum'è lupu diàlogu cù corne è teste ispite si aggiravanu, cose crudeli cum'è gatti cù lunghi corpi serpenti spuntanu, tutti per tumbà. Ma per certi l'uccisione ùn hè micca u solu ughjettu; volenu sangue o u righjoni di tortura. Parechje attaccà l'altri. Ma nimu d'elli riceve una satisfaczione. Ci hè un dolore, un viotu in elli in ogni mumentu, chì li face à circà qualcosa, è chì ùn ponu truvà.

Ellu vede altre cose chì sò vinuti da a crosta esterna; facitori persu per una devozione religiosa imprudente, chì sò chjamati "antichi morti". Si sò dedicati à un persunale Diu or Ddiu o à a natura è anu vulutu esse assorbiti in o identificà cù e so divinità o cun a natura. A maiò parte di sti facitori appartenenu à l'età antica, ma alcuni appartenenu à i tempi più recenti. Hanu veneratu i so Ddiu devotamente, indipendentemente da un codice morale ragiunate è universale à u quale avianu accessu in u so sistema religiosu, è spessu contru à ciò chì a ragione dimustrava è cuscenza pruibitu. Hanu cercatu u favore di e so divinità da motivi egoisti. Hanu fattu a natura riti è cerimonii è uffrì i so pinsamenti in lode è adulazione è in preghiera per rigali materiali è per l'assorbimentu in e divinità onnipotenti. Hanu pricatu per favore è ùn anu micca cunquistatu. In i so pascenu è i so pinsamenti esce u Light di u Intelligenze. E divinità eranu insaziabili.

Quandu tutti i Light dispunibili in u so mentale atmosfere era statu mandatu fora, u umani cusì si staccavanu da u Light di i so Intelligenze. Dopu a morte ùn sò micca tornatu à e porzioni non-embodied di u so facitori, ma andò in i so a natura dii. Anu persu u so identità temporaneamente, perchè a natura dii avè micca identità eccettu cum'è quelli chì venenu da u pinsamenti di e porzioni di attore in u corpu umanu; è ùn sò micca stati assorbiti perchè e porzioni doer ùn ponu mai più diventà parte di a natura. Allora dopu a morte sò andati in a furmulariu in unu di i quattru Elementi o passanu da furmulariu à furmulariu.

U cuntinuu li vede in petri, in acqua, in venti è in u focu. Sò cunsciente è insatisfatti, cum'è maniachi chì cercanu di sapè quale sò. Calchì volta si sente chianci chì venenu da una roccia o un arbre o da l'acqua: "Quale?", o "Induve?" o "Persu, persu".

A guida u porta à traversu parechji paesi, in quale sò varietà di umani. Viaghjanu in diverse strati è da una strata à l'altri. Ci sò diverse cundizioni nantu à e diverse strati. Cusì a forza di gravitazione hè più forte vicinu à a crosta esterna è dopu puntu hè passatu, diminuisce gradualmente mentre avanzanu in a crosta, è infine cessà.

U cuntinuu vede parechji populi. A più vicinu à a crosta i razzi sò salvatichi è degenerati; manghjanu carne cruda è beie intoxicanti forti. Ma più luntanu in u populu hè pacificu è cultivatu. Quasi tutti i razzi sò bianchi. Unipochi di elli sò familiarizati cù a terra è anu u putere nantu à e so forze. In un mumentu ponu funnu, split è fà o dissipate rocci. Puderanu caccià u pesu da un ughjettu o dà u pesu. Puderanu sviluppà novi tipi di piante è frutti. In parechji di i strati, certi ponu vulà cusì facilmente cum'è si ponu spustà nantu à una superficia. Calchì volta parechji si uniscenu è si alzanu in l'aria, induve u so pascenu, per via di l'adattabilità di u a materia, tinta l'aria in onde brillanti di culore. Qualchidunu di e persone in certi razzi ponu vede in è attraversu l'uggetti in u stratu in quale sò, ma di solitu ùn ponu vede in u stratu da ogni latu. Qualchidunu ponu vede à traversu a crosta di a terra è vede u a materia da ogni latu di a crosta. L'altri ponu sente in u listessu modu, è ancu altri ponu vede è sente.

E persone in a crosta di a terra sò umani, ma chì ùn sò micca simili à qualsiasi razza umana avà nantu à a crosta. Certi ùn anu mai lasciatu l'internu. U cuntinuu scontra a ghjente di a razza à quale a so guida appartene.

Alcune di e persone chì si scontra tempu à tempu avvistàlu contru à a so guida; certi l'invitanu à abbandunà a so guida è à stà cun elli, offrendulu a pace, l'abbundanza è u putere ch'elli godinu, o prumettenu di mustrà li meraviglie è di revelà misteri più grande di quellu chì a so guida vole o pò mustrà; certi u minaccianu. A guida spessu s'absentisce, ma s'ellu hè presente ùn prupone micca obiezione o incitazione. Se qualchissia in seguitu cede à l'attrazioni, ùn vedrà più a guida, è ùn riesce à ghjunghje à a fine di a Via.

Duranti questi vaganti, a guida spiega a struttura di a terra interna, e so forze è a storia, i fenomeni è e so cause è reazzioni, è i cambiamenti cum'è a storia è a storia. a natura di e entità scontrate. Spiega u illusione of tempu è di u cunsiderate of a materia e lu realità relative di tutte queste cose, chì sò vistu cum'è illusione. Spiega i puteri è u cumpurtamentu di paru-è-desideriu, ciò chì significa viaghjà u furmulariu caminu è emissione in u furmulariu mondu cum'è un esse di quellu mondu. Spiega chì u cuntinuu deve equilibrà u so pinsamenti, è chì a fine di A Via hè in l'equilibriu.

À a fine u cuntinuu hè lasciatu solu. L'oscurità si stalla nantu à ellu, ghjunghje in ellu è u riempie. Vuleria scappà, ma ùn hè micca. Sembra mortu, ma hè cunsciente. I so sensi ùn sò micca attivi. Pocu à pocu appariscenu esseri, umani è micca umani. Li denunzia, ma ùn li pò caccià. Fighjanu in ellu è ghjunghje à ellu è ellu sà chì sò una parte di ellu. Ellu vede i so finalità. Vulenu cuntinuà à campà per ottene u so a vita da ellu. Allora sà chì sò i soi pinsamenti. Li equilibra unu à unu mentre venenu. Più di elli venenu. Pò vede chì sò uguali à l'avvenimenti fisichi. Ritira da elli u putere di diventà fisicu. Il prononce un jugement sur eux trattendu à ellu stessu. Stu ghjudiziu li dissipa. Una calma vene à ellu. A so guida riapparisce è u saluta.

A guida dice chì l'aiuterà s'ellu vole entre in u furmulariu mondu in u novu corpu chì hà in; ma chì s'ellu decide di piglià u a vita caminu, u purterà à un altru guida. U cuntinuu, ancu s'è scusatu di separà da a so guida, dichjara ch'ellu cuntinuerà.

U percorsu era finu à quì in a crosta di a terra è stendu per una distanza chì hè circa un terzu di a mità di a circunferenza di a terra. Mentre chì u cuntinuu andava longu u furmulariu strada u so corpu hà cambiatu in struttura è in a natura. Avà hà pocu o nimu pesu è ùn hà micca bisognu di solidu pastu. Hà linee cusì perfette è proporzionate chì in nubiltà è razia supera ogni corpu nantu à a crosta. U canali intestinali hè diventatu un cortu passaghju di colonna è u ponte hè statu custruitu chì cunnetta a struttura nervosa involuntaria in quellu passaghju columnar direttamente cù u sistema vuluntariu à u coccyx. Dentru u filamentu hè statu sviluppatu un embrione furmulariu u corpu.