The Word Foundation
Condividi a pagina



PENSARE E DESTINU

Harold W. Percival

CAPITULU XII

U PUNTU O U CIRCULU

Section 1

Creazione di un pensamentu. Metudu di pensà custruendu in un puntu. U pensamentu umanu. Pensamentu fattu da Intelligence. Pensendu chì ùn crea pinsamenti, o distinu.

THE puntu hè u circulu infinitesimally small; u circulu hè u puntu pienamente espressa. U puntu ùn hè nunda; u circulu hè tuttu. U puntu hè l'immanifestatu; u circhiu hè l'immanifestatu è u manifestatu.

A puntu hè u principiu di tuttu. Hè u principiu di una percepzione da i sensi, di a paru, di a desideriu, di pascenu è di a pinsamenti. induve pascenu finisce, a cunniscenza principia, in a puntu. Quandu a pinsamenti hè emessu hè emessu cum'è a puntu. A puntu hè a partenza da l'immanifestatu è hè u principiu di a manifestazione. Dentru a puntu hè l'immanifestatu. A puntu hè una apertura da l'immanifestatu in u manifestatu. A puntu ùn hà micca esistenza, ma hè quellu da quale l'esistenza vene. A puntu ùn ne ne hè Dimensione, ma hè quellu da quale cunsiderate vene.

Un cercolu hè cumpletu è cumpletu. Hè u unu, u tuttu, u tuttu, u tuttu in unu. U circhiu hè custituitu di dodici parti è hè unu à traversu tutti. Hè l'estensione perfetta di u puntu. L'estensione hè fatta da puntu, per linea, per angulu, per superficia è per curve cumpletu.

L'universu fisicu cù a so chimica Elementi, culori di l'alba, soni, acque è corpi solidi, hè custruitu di fenomeni, e realità daretu à i quali sò punti è e linee, anguli, superfici è curve chì sò custruiti da elli. Stu universu hè cusì custruitu perchè seguita e strutture in u pinsamenti, di quale hè u esternalizazione. Pensamentu custruisce in un puntu per puntu, per linea, per angulu, per superficia è per curva, finu à chì a struttura in u pensamentu hè cumpletu. Dopu chì u pensamentu hè publicatu, elementari, unità di natura, ubbidì à e linee strutturali in u pensamentu, custruite fora. Da u latu intelligente facciu custruisce in un puntu è nantu à u a naturadavanti elementari seguitate u mudellu è custruite da u puntu.

lu principiu di allargà u puntu versu u circhiu hà trè appiicazioni chì riguardanu u lege di u pensamentu. A prima applicazione riguarda a creazione di u pinsamenti, u scopu, l'ughjettu, u disignu è a struttura in questu, è u pascenu di quelli chì facenu u pascenu. Sicondu questu principiu pascenu travaglia da u latu intelligente cù a natura-a materia è cusì matura in a pinsamenti. Allora u pinsamenti hè esternalizatu nantu à u a natura-side secondu questu principiu, (Fig. IV-A). Infine, tutti a natura-a materia hà da agisce secondu questu principiu, perchè u unità chì producenu i fenomeni di a natura prima deve esse statu in i corpi umani induve eranu affettati da u pascenu mentre passavanu.

Pensamentu travaglia per u metudu di puntu, linea, angulu, superficia è curva cumpleta. Pensamentu cumencia cù a puntu perchè u Consciju Light quandu attivatu a materia agisce cusì. Quandu Light hè diretta nantu à a natura-a materia l a materia hè sviluppatu o custruitu da punti in linee, anguli, superfici è curve cumpletendu.

L'ughjettu percivutu hè percivutu cum'è una superficia. In u pianu fisicu, quandu i quattru sensi percepiscenu un oggettu, hè vistu in u statu radiante cum'è un puntu, intesu in u statu aria cum'è una linea, tastate in u statu fluidu cum'è un angolo è smelled in u statu solidu cum'è una superficia. Ogni ughjettu hè percepitu per mezu di l'azzione coordinata di i quattru sensi. U sensu per via di quale l'ughjettu hè immediatamente percepitu hè u dominante. In u casu di gas di carbone puzzava in u bughju, vista, miraggiu è u gustu agisce in coordinazione cù l'odore, chì hè però u sensu dominante. U sensu dominante piglia a guida in l'introduzione di l'ughjettu per a percepzione à u paru di u facciu in u corpu. Allora un carru hè percepitu da u sensu di vista agisce cum'è u sensu duminante, mentri miraggiu, a degustazione è l'odore agisce coordinatamente. Per u sensu, una impressione hè fatta nantu à u forma di respirazione. lu forma di respirazione, cum'è u fisicu rispiru, risolve a superficia à a puntu chì hè a materia di u pianu fisicu di u mondu fisicu.

lu puntu rapprisenta tutta a superficia cum'è l'ughjettu esternu hè percivutu. U forma di respirazione trasferisce u puntu à paru. paru hè inclinatu versu o evitata da l'impressione. Per quessa, u latu passiu di u psichicu rispiru respira u puntu à desideriu e desideriu vole u carru è ùn vole micca u gasu di carbone. Un speziale desideriu, quellu affettatu da u puntu, respira à dirittu è l'impressiona cù a cosa desiderata o disgustata. L'impressione chì hè stata ricevuta in u puntu di fisicu a materia è dopu trasferitu in u atmosfera psichica, hè avà trasferitu à u atmosfera mentale. Sta impressione hè sempre a puntu of a materia di u pianu fisicu. disideriu allora impone l'azzione da u desideriucuntata per vultà Light di u nurmativa nantu à quellu desideriu. U Light vultatu u desideriu unisci cun ellu. Questa hè a cuncepimentu di a pinsamenti. Avà principia u prucessu di custruisce in u puntu chì hè in u pinsamenti. lu pinsamenti hè da u latu intelligente, è u puntu in lu, chì hè a natura-a materia, hè nantu à a natura- latu. A cuncepimentu serà sviluppatu per mezu di a gestazione quandu a quantità di Light si girò è si tenne fermu nantu à u puntu par u pascenu hè abbastanza. U desideriu è u Light divintà u pinsamenti, chì hè sempre nantu à u latu intelligente, è u puntu diventa a struttura in u pinsamenti; sta struttura hè di a natura-a materia è resterà nantu à u a naturadavanti.

lu Light chì hè tenutu da pascenu entre in lu puntu. Tendu u Light estende una linea di punti in u puntu. Questa linea hè l'orizontale o a materia o a linea di manifestazione. U puntu hè cusì allargatu in ellu stessu per l'aghjunzione di l'altru punti. Sò punti of a natura-a materia, da u a vita pianu di u mondu fisicu, cù quale u atmosfera mentale hè in cuntattu attraversu u fisicu rispiru. In ogni casu, ci hè un limitu à quale a linea horizontale pò esse allargata. U limitu di l'estensione hè determinatu da u a natura di u pinsamenti chì hè creatu. Quandu a linea horizontale hà righjuntu u so limitu, hè firmata da a curva cumpleta.

Allora, cum'è u Light hè tenutu, l'iniziale puntu stende una linea in sè stessu. Sta linea, chjamata linea di mira, hè allargata in u puntu accantu, per dì cusì, è longu a linea horizontale, à un angolo da ellu. A linea horizontale, di quale ci hè solu unu in ognunu pinsamenti, hè allargata da l'aghjunzione di punti; hè fatta di puntu a materia; ùn hè micca una linea ma hè punti. A linea di mira hè custruita, micca per puntu a materia ma per linea a materia da u a vita pianu di u mondu fisicu. Ogni linea successiva hè custruita à un angolo più grande da u a materia linea. Allora pascenu custruisce linii in u puntu finu à ch'elli riempianu un angolo standard, un angolo di un dodicesimu di u circhiu. A linea di mira si estende finu à chì vene à a curva completa. Allora, mentri u Light hè tenutu da pascenu, linea a materia custruisce a linea dopu è si ferma à a curva completa. A curva cumpleta hè dunque u limitu di l'angulu standard. U primu angulu standard hè custituitu di linea a materia. U sicondu angulu standard hè custruitu mentri pascenu cuntinueghja à fucalizza è mantene Light, è hè custruitu di angle a materia di u a vita pianu di u mondu fisicu. Quandu u sicondu angulu standard, limitatu da a curva, hè cumpletu è u Light hè tenutu nantu à u puntu iniziale, un altru angulu hè custruitu in u puntu. Hè custruitu di superficia a materia. A struttura sana in u puntu hè avà trè anguli standard chì coprenu inseme novanta gradi. Hè un diritta angulu o quadru limitatu da un quartu di u circhiu.

Cù stu prucessu di custruisce in u puntu versu u circulu, umanu pascenu, in u core è u cervu, face a pinsamenti per l'emissione. Quandu puntu a materia, linea a materia, angolo a materia è superficia a materia sò riuniti in sta struttura in a pinsamenti, l ' pinsamenti hè pronta per l'emissione, (Fig. IV-A).

Pensamentu chì crea un pinsamenti hè u funziunamentu di u mente-corpu da a so pruduzzione è a so dispusizione punti, linii, anguli è superfici, è da a so tenuta Light nantu à una materia di pinsamenti. Reali pascenu hè u funziunamentu propiu di unu o più di i trè menti in tene u Light di u nurmativa fermamente nantu à un sughjettu di u pascenu. Umanu pascenu, ancu in u so megliu è quandu hè pinsamentu attivu, hè un funziunamentu imperfettu di micca più di questi trè menti, è hè solu u sforzu di fucalizza u Light è tene nantu à un sughjettu di pinsamenti. Di granu a maiò parte di l'omu pascenu hè passiva è hè duvuta à l'impressioni ricevute da l'uggetti di i quattru sensi. Tali pascenu hè fattu involontariamente è hè un funziunamentu insufficiente, incoordinatu è sbilanciatu di solitu solu unu, u mente-corpu, è mai più di trè menti, vale à dì mente-corpu, l ' sensazione-mente e lu desideriu-menti. Pensamentu chì ùn crea micca a pinsamenti hè un pascenu induve a mente travaglia secondu dirittu è liberu da u cuntrollu di desideriu per attache per a cosa pinsamenti di.

In tutti i casi induve ogni cosa definita deve esse fatta, pascenu cuntinueghja cù u metudu di puntu, linea, angolo, superficia è curva cumpleta. Questu hè u prucessu umanu pascenu. Ma ùn hè micca u prucessu di u pascenu chì ùn crea micca a pinsamenti. disideriu urge, ma u menti ùn si mischja micca desideriuLight di u nurmativa. lu menti travagliu nantu à u sughjettu di pinsamenti senza esse attaccatu à questu. In tali pascenu l desideriu ùn hè micca attaccatu à l'ughjettu chì hè u sughjettu di pinsamenti. Nè hè per l'interessu propiu. Deve esse a desideriu per serve, per amparà, per sapè, per liberà u facciu.

In umanu pascenu a cumminazzioni di punti, linee, anguli è superfici in a struttura hè irregolare, ineguale, sproporzionata, irregulare è sovrapposta è cusì a struttura hè malformata, ancu s'ellu hè apprussimatamente un quartu di un circhiu. Questu hè duvuta à cuncentrazione improperly, à mantene a Light da spasms è micca fermamente, è à u travagliu untrained è unskilled di u cuntata. Inoltre, u cuntata ùn hè micca liberu da a duminazione di desideriu, ma hè custrettu, trattenutu è ostruitu da innumerabili cunflitti brami. Inoltre, pascenu cuntinueghja è risultatu in a custruzzione di pinsamenti, perchè u Light di u nurmativa, quandu turnatu nantu à u puntu, chì hè u sughjettu di u pensamentu, si sviluppa da punti in linee, anguli è superfici limitati da cumplette curve.

Quandu a struttura in u pinsamenti hè cusì custruitu è ​​u pinsamenti hè pronta per l'emissione, u fattore di equilibriu comprende e parti manifestate è micca manifestate di u pensamentu, vale à dì, u circhiu tutale di quale a struttura in u pensamentu hè solu un quartu o novanta gradi. U fattore di equilibriu essendu centru è circunferenza, hè ancu u puntu.

lu fattore di equilibriu is cuscenza. Cunsità, chì hè a quantità di cunniscenze nantu à un sughjettu determinatu, mette a so marca nantu à u sughjettu di u pensamentu, u puntu of a natura-a materia purtatu da i sensi. Sta marca hè fatta da cuscenza da autunus è hè impressuatu nantu à u puntu à u mumentu quandu desideriu ubliga pascenu. A cunniscenza hè di u sapè, hè u latu unmanifested di u pensamentu, è serà u latu unmanifested di a struttura in u pensamentu.

lu puntu hè u centru è a circunferenza trà quale tutte e linii è anguli sò uguali. Quandu u pinsamenti hè emessu, a struttura in questu hè solu un angulu di novanta gradi; quandu u pinsamenti hè equilibratu, a struttura serà un angulu drittu, o centu ottanta gradi, (Fig. IV-A).

Ghjè un ideale, un statu putenziale, è fà chì realità è reale hè equilibratu u pinsamenti. lu fattore di equilibriu si estende per ogni puntu, linea, angulu è superficia di a struttura in u pensamentu. A struttura quandu u pensamentu hè esternalizatu hè di trè anguli standard, è u fattore di equilibriu impone più esternalizazioni finu à chì trè altri anguli standard sò aghjuntu, cusì chì a struttura in u pensamentu equilibratu hè una linea recta o un angulu di centu ottanta gradi. Allora u latu manifestatu di u pensamentu è u so latu micca manifestatu facenu u circhiu di trè centu sessanta gradi, chì hè u fattore di equilibriu è dinò u puntu pienamente espressa.

U scopu cum'è una linea hà dui punti, unu chì cunnetta cù l'ughjettu chì hè di solitu in u mondu visibile, l'altru hè u fattore di equilibriu stessu. U scopu s'alluntana da u fattore di equilibriu, ma hè cum'è se u fattore di equilibriu disse: Ùn pudete micca scappà. U vostru puntu centru hè mè stessu.

A generazione o l'intrattenimentu di a pinsamenti è a so emissione pò esse aiutata, accelerata è rinfurzata, o pò esse impedita, ritardata è debilitata. U sughjettu di pinsamenti hè un puntu, l ' puntu purtatu da unu o tutti i quattru sensi. Pensamentu, cù puntu a materia da u a vita pianu di u mondu fisicu, custruisce questu puntu in una linea di punti, è cù linea a materia da quellu pianu cuntinueghja a linea di mira finu à chì u primu angulu standard hè custruitu, poi custruisce cù l'angolo a materia da u listessu pianu u sicondu angulu standard, è cù superficia a materia da stu pianu u terzu angulu standard o superficia. Custruendu sta struttura in u puntu, chì hè in u pinsamenti, l ' pinsamenti hè pronta per l'emissione.

Tuttu chistu si faci cù a vitezza di u lampu. By pascenu cù u listessu scopu di u listessu sugettu, u listessu o parechji di i stessi linii è anguli sò travagliati da u cuntata è cusì a struttura hè rinfurzata.

Se prima di pinsamenti hè emessu u scopu hè cambiatu, a struttura in u pinsamenti serà cambiatu. U pascenu rompe è rimpiazza parti di a struttura di a linea, l'angolo è a superficia. U unità chì sò spartuti torna in u a vita pianu di u mondu fisicu. E parti sustituite ùn ponu micca esse adattate à l'intenzione generale di ciò chì resta di a struttura originale. U pinsamenti allora hè debule. Se u scopu hè cuntrariu à u scopu originale, tutta a struttura serà annullata è u pinsamenti serà revocatu.

In generale, u scopu resta, perchè hè u risultatu di desideriu è di una mancanza di sapè. I scopi marcanu i gradi di u capiscitura è indicà a quantità di cunniscenza accessibile à u presente umanu di u facciu. Aim hè un nome per una cundizione di a facciu parte espressa in u atmosfera mentale da una parte di a pinsamenti. Cusì mira, essendu facciu cundizioni, ùn sò micca facilmente cambiatu.

affacca, fallimentu anticipatu, mancanza di cunfidenza o altri inhibitions pò esse prisenti à influenzà u pascenu, ma u scopu ferma. Ogni volta chì una impressione chì hè in accordu cù u scopu hè fatta paru, a struttura in u pinsamenti hè rinfurzata, è a struttura infine diventa cusì forte chì nisuna inhibizione pò impedisce di diventà superficia a materia è esse esternalizati.

A menu paru di una mprissioni hè un pocu in accordu cù u scopu, ùn ci hè micca tentazione di custruisce fora a pinsamenti. Se ci hè una tentazione, indica a presenza di u scopu. Pensieri cù u listessu scopu tornerà per esse divertitu. Perchè u scopu hè quì, pinsamenti serà travagliatu da u listessu tipu di linea è angulu a materia finu à chì ci hè un esternalizazione.

In a struttura in u pinsamenti u scopu hè una linea, chì principia da u centru è chì punta versu l'ughjettu. Per ghjunghje l'ughjettu, u scopu, vale à dì a linea, hè custruitu in un disignu, vale à dì in l'angle standard, cù l'angolo. a materia. Da u scopu dipende i mezi à a fine. I mezi sò u disignu. L'angulu a materia dipende da a linea a materia. A superficia a materia dipende da l'angolo a materia. U disignu tende versu esternalizazione è cusì a superficia hè custruitu nantu à trè anguli standard cù superficia a materia finu à chì a struttura in u puntu hè cumpletu è u pinsamenti hè pronta per esse emessa.

lu puntu in a struttura hè u sughjettu di pinsamenti chì hè l'impressione cundensata di l'ughjettu di i sensi. U a materia linea, chì hè fatta di punti, di puntu a materia o focu unità, hè u principiu di a manifestazione di u pinsamenti; a linea di scopu rapprisenta u scopu è hè linea a materia o aria unità; l'angulu hè u disignu è hè fattu di angle a materia o acqua unità; è a superficia, fatta di terra unità, riprisenta u esternalizazione di u disignu. Quandu u disignu hè exteriorizatu da a superficia a materia in un attu, ughjettu o avvenimentu, u fattore di equilibriu diventa attuale è conduce versu un equilibriu di u pensamentu. A so gamma è u campu d'azzione hè l'universu fisicu.

Quandu a pinsamenti diventa una superficia nantu à u pianu fisicu è hè solu un quartu di un circhiu, ùn hè micca equilibratu. U fattore di equilibriu ùn hè micca cuntentu finu à chì a struttura hè cumpletata per avè trè anguli standard più è esse un angolo di centu ottanta gradi. Quandu u manifestatu hè uguali à l'immanifestatu è a struttura in u pensamentu hè risolta in l'iniziale puntu è sparisce, u pensamentu cessa di esisti è u desideriu e lu Light in questu sò liberati.

Quandu a pinsamenti ùn hè micca equilibratu à u primu esternalizazione, u sicondu diritta l'angolo ùn hè micca custruitu. A struttura in u primu diritta L'angolo resta finu à chì u sicondu angulu o equilibriu hè custruitu. L'iniziale puntu hè stata esternalizata in l'attu, l'ughjettu o l'avvenimentu, da u disignu, ma l'inseme pinsamenti ùn hè micca stata esternalizata. Da l'attu, l'ughjettu o l'avvenimentu i sensi piglianu un'altra impressione chì diventa a puntu, hè purtatu à traversu paru e desideriu à Mutivu, induve pascenu custruisce da quessa puntu per un altru esternalizazione. Cum'è a struttura in u pinsamenti resta, pascenu detiene l ' Light di u nurmativa nantu à questu. Questu causa a materia da u a vita aviò per andà sopra a struttura per rinviviscia è possibbilmente per cambià. U listessu scopu è a linea di scopu sò quì, ma u disignu o l'angolo a materia pò esse sfarente.

À u principiu, u disignu hà seguitu u scopu; avà pò varià da ellu. Prima era l'omu cunsciente di u so disignu; avà pò esse micca, è di solitu ùn hè micca, cunsciente di questu, perchè u disignu ùn hè micca necessariamente u listessu. Pensamentu face avà cum'è prima. Ma prima, hà agitu sottu à l'impulsu di un cunnisciutu desideriu, avà agisce sottu à l'impulsu di un altru desideriu, chì hè influenzatu da u fattore di equilibriu as cuscenza. U novu disignu chì hè custruitu pò esse esternalizatu à l'omu in un avvenimentu anticipatu o imprevisu, felice o temutu. I so azzioni antichi tornanu à ellu cum'è avvenimenti è cum'è cundizioni in quale ellu vive. L'avvenimenti è e cundizioni attraversu quale ellu vive sò altrettantu esternalizazioni di u so scopu cum'è a prima esteriorizazione. Ma ùn a sà nè mancu suspettà. Pò esse è di solitu hè u fattu chì u so pascenu ùn riesce à custruisce una linea di mira è un angulu di cuncepimentu chì custruiscenu u quartu di circhiu mancante. Allora u esternalizazioni cuntinuà finu à u a materia a linea diventa un angulu drittu o un angulu di centu ottanta gradi. Quandu paru e desideriu sò soddisfatti, vale à dì, quandu ùn sò più attaccati à una cosa s'ellu hè piacevule, o respinti da ellu s'ellu hè dispiacevule, è quandu dirittu e Mutivu sò cuntentu di stu unattachment di paru e desideriu, trè anguli più sò aghjuntu à a struttura in u pensamentu. Quandu sti trè sò compie u fattore di equilibriu hè cuntenta. Questu hè in relazione cù a struttura in u pensamentu.

Esseri umani ùn pò micca avà pensà senza creà pinsamenti. Eppuru u so pinsamentu passivu ùn crea micca pinsamenti, eventualmente obliga pinsamentu attivu, chì crea pinsamenti, è questi ùn sò micca equilibrati.

Pensendu chì ùn crea micca pinsamenti e pascenu chì crea equilibriu pinsamenti hè u tipu di pascenu fattu da Intelligenze è cumpletu Triune Selves in guvernà u mondu visibile, è in l'arrangiamentu di a sequenza è a coincidenza di l'avvenimenti in questu. Mentre chì tali pascenu tratta cù l'uggetti di u mondu fisicu, ùn sò micca l'uggetti primari di u so brami. U so desideriu hè di regulazione, per una continuità è sequenza di esternalizazioni d’omu pinsamenti sottu a lege di natura, cusì chì u esternalizazioni tenderà à suddisfà u fattore di equilibriu è esse avvenimenti da quale u umani pò amparà à diventà cunsciente as facitori. lu Intelligenze à traversu i so Triune Selves ùn pensanu cun menti cum'è u doer usa. Pensanu cù e so sette facultà per fà un aghjustamentu di l'affari mundani in tempu, furmulariu è solidu a materia. Sò staccati da l'atti, l'ogetti è l'avvenimenti nantu à quale si sparghjenu Light è ch'elli facenu esse realizatu.

Di solitu u Intelligenze è Triune Selves pensanu senza pruduce pinsamenti. U so pascenu hè l'ordine di a natura, attraversu i so facitori o attraverso elementi superiori chì causanu i quattru tipi di elementari più bassi è e so quattru classi di unità per fà i cambiamenti di u mondu è in l'affari umani. Questu pascenu di u Intelligenze cù i so Triune Selves arrangia u destinu o u distinu. Aiuta o impedisce l'omu pascenu e lu esternalizazione d’omu pinsamenti, se questu hè necessariu per a prutezzione di l 'umanità, aiutendu in u tempu è impediscenu a scuperta prematura o l'usu di e forze naturali; aiutendu o scunfighjendu a perpetrazione di complotti, crimini, rivolte è rivoluzioni; pruvucannu i picculi avvenimenti chì dipendenu a vittoria o a perdita di battaglie è guerri; aiutendu o impediscenu a ricerca di registri storichi; inducendu o ritardandu i periodi di bughjura generale o di l'illuminazione, fallimenti di i culturi lucali o generale è depressioni o abbundanza, è a distruzzione cataclismale di a crosta terrestre. In generale, ùn interferiscenu micca pascenu, ma à traversu i so Triune Selves causanu solu u esternalizazioni d’omu pinsamenti per esse messe in ordine. Puderanu interferiscenu induve individuu pensatori pruducia avvenimenti intempestivi, o induve l'indifferenza di e masse o a corruzzione di l'ufficiali soffocà un muvimentu per veru prugressu. Da quì venenu alcuni di i "accidenti” di quale a storia hè piena.

lu Intelligenze qualchì volta crea a pinsamenti. Facenu questu attraversu i so Triune Selves quandu volenu creà qualcosa in u mondu fisicu, per aiutà umani in i so prugressu. Allora urdinanu u elementari più bassi direttamente, senza chjamà à u elementi superiori. L'ughjettu creatu pò esse qualcosa da vene in a terra o da u cambiamentu di u cursu di un fiume à a fundazione di una istituzione di amparera. Questi, però, ùn sò micca pinsamenti per elli, è i so pinsamenti differisce assai da l'omu pinsamenti in chì u precedente pascenu hè fattu cun capiscitura è precisione. Un tali pensamentu ùn passa per una gestazione lenta è laboriosa. Hè creatu è emessu istantaneamente. Elementali pò custruì fora secondu à i prucessi lentu di a natura o istantaneamente da una precipitazione immediata, quandu si parla in esse. In questi pinsamenti u scopu hè infallibile, u esternalizazione hè sicuru è u fattore di equilibriu hè cuntentu subitu. U pinsamenti of Intelligenze s'assumiglia à l'omu pinsamenti in chì elli, ancu, custruiscenu da a puntu, per linee, anguli è superfici.

lu Intelligenze cumanda u elementari by pascenu o di pinsamenti secondu figure geomètrica chì elementari deve ubbidisce. Tali figuri sò punti, linii, anguli è superfici ligati à certi punti di u circhiu, chì sò ligati à i lochi, cose è avvenimenti à esse culligatu cù u esternalizazione. Tali figuri sò pocu, ma cun elli sò pruduciuti avvenimenti cumplicati, cum'è cù e quattru corde di un viulinu pò esse pruduciutu innumerabili melodii, discordia è armunia. U Intelligenze pensa à u punti, linii, anguli è superfici, è dopu a materia di u mondu, pianu è statu cù quale u pascenu hè cunnessu, diàlogu ellu stessu in ultimamente in l'attu, l'ughjettu o l'avvenimentu. Calchì volta u pascenu hè fattu per mezu di a umanu chì, però, ùn sapi micca di a figura ch'ellu face è di e so cunsequenze, ancu s'ellu deve esse un strumentu dispostu.

Una tale figura influenza elementari per mezu di u a materia di quale a figura hè fatta. Materia, unità, e elementari sò termini quasi sinonimi, usati per indicà diverse fasi di a cosa. U a materia or elementari di quale a figura hè fatta atti nantu à altri a materia or elementari da una putenza convincente chì vene da u furmulariu di a figura, è li urganizeghja in u travagliu da fà. A figura hà in questu puntu, linea, angulu è superficia a materia, vale à dì, diversi tipi di elementari, unità, chì pò agisce nantu à simili a materia in a massa di u Elementi.

Human pinsamenti chì anu da esse esternalizati sò attirati in a figura è si adattanu à ella. Micca tutti pinsamenti sò pronti per esse esternalizati in ogni mumentu. Hè da a cunniscenza di i Triune Selves chì pinsamenti chì ponu esse esternalizati sò selezziunati. Elementali stampa nantu à u forma di respirazione una copia di u punti, linii, anguli è superfici di u pinsamenti sceltu per esternalizazione. Calchì volta pinsamenti sò esternalizati per preparà una cundizione pulitica, religiosa o fisica in u mondu sottu à quale u facitori di generazioni ancora nascite vivranno quando saranno incarnati. U Nfatti chì u mondu hè andatu senza interruzzione hè a megliu evidenza di a cunniscenza di questi Intelligenze è di u so Triune Selves.

I figuri pinsamenti da i Triune Selves guidanu solu u esternalizazioni. I figuri facenu disinni in quale parechji pinsamenti sò mischiati in unu è cusì sò esternalizati cum'è unu. U umanu pinsamenti in a figura sò u putere chì ubligatoriu elementari per esterilizzallu. Sò u putere chì agisce attraversu u furmulariu di a figura nantu à elementari in a massa di l'elementu. Quandu u pinsamenti sò esternalizati in atti, ogetti o avvenimenti, e persone chì pinsamenti sò implicati sarà invariabilmente à a giuntura di tempu, cundizione è locu, purtatu quì in modu ordinatu, naturali. In ubbidienza à i linii di e figure, chì sò ancu copiati nantu à u rispiru-diàlogu di e persone affettate è trasferite in u cervellu è u nervu cellulite custruitu da u rispiru-diàlogu, elementari fà certe impressioni attraversu i sensi. Quessi pruducianu incentive à l'azzione o l'inazione, chì risulterà in una azzione o un succorsu à a persona, una parte di u so pensamentu hè cusì esternalizata.

Un altru tipu di pascenu hè fattu da u Grande Trunumiu Self di i mondi è da l'esseri di u furmulariu, a vita e di luce mondi. Ùn pensanu micca cù facultà nè pensanu à a manera di umani. lu pascenu di u Grande Trunumiu Self di i mondi hè à tempu paru, pascenu è sapendu. Questu pascenu hè utilizatu per coordinà e porzioni incarnate di tutti i facitori in terra. Hè fattu nantu à u principiu di u puntu, linea, angulu, superficia è circulu. L'esseri di u furmulariu, a vita e di luce universi travagliu cù individui o insemi di umani, sottu a direzzione di u Intelligenze. U so pascenu di solitu hè fattu da sapè, micca da paru, è procede nantu à u principiu di tutti pascenu, chì hè l'estensione di u puntu à u circulu.

Mentre chì avà hè di solitu impussibile per umani per cuntinuà pascenu senza creà pinsamenti, duveranu tutti amparà à fà cusì eventualmente. U pascenu chì libera hè a pascenu chì ùn per attache creanu anguli è superfici. L'omi anu da amparà à pensà senza cuncepisce un pensamentu nantu à e cose di a natura nantu à quale pensanu. A cuncepimentu di un pensamentu li liga à l'ughjettu da quale u pensamentu hè statu cuncipitu. Stu oggettu hè un puntu in a cuncepimentu è si sviluppa in una struttura in u pensamentu. Pensamentu senza cuncepimentu un pensamentu procede ancu da u metudu di puntu, linea, angulu è superficia, ma a struttura sviluppata da u pascenu ùn hè micca in un pensamentu perchè ùn ci hè micca pensamentu. Hè in a natura è agisce à una volta in a natura principiendu elementari, se u pascenu hè nantu à a a natura-side, vale à dì, hè nantu à un sughjettu di a natura. S'ellu hè nantu à u latu intelligente, nantu à un sughjettu di u Unità Triune o di u nurmativa, nisuna struttura hè sviluppata, fora di una di anguli è linii chì portanu à a puntu; a a materia ùn hè micca a natura-a materia; hè a materia di u Unità Triune. I termini anguli è linii sò metaforichi, astratti. Quandu l'astrattu puntu hè ghjuntu hè a puntu of Light è cun quellu à una volta un cercolu. Què hè pascenu nantu à u Unità Triune o di u nurmativa senza crià nunda da u pascenu. Ma u risultatu hè illuminazione nantu à u sughjettu di u pascenu è cunsiquenza cunsiquenza.

A seconda applicazione di u principiu di u puntu travaglià versu u circulu pò esse vistu in u sviluppu da chì a pinsamenti, una volta emessa, diventa esternalizata.

Un omu pinsamenti hè isciutu da i sinus frontali, nantu à u di luce aviò di di luce mondu, ma va direttamente à u a vita aviò di di luce mondu. Dentru u pinsamenti hè, in quellu stadiu, u puntu of a materia di u pianu fisicu di u mondu fisicu. Hè u listessu puntu chì u forma di respirazione ricevutu da i quattru sensi, trasmessi à paru, chì hà datu à desideriu, induve pascenu hà sviluppatu una struttura in u puntu tenendu Light di u nurmativa annantu. U puntu hè sempre solu a puntu à u ghjornu pinsamenti, ma hà ind'è una struttura apprussimata, micca perfetta, custituita da i trè anguli standard di puntu a materia, linea a materia, angolo a materia è superficia a materia. chistu a materia hè di u a vita aviò di u mondu fisicu. U pinsamenti ellu stessu ùn hà micca struttura. Hè psichicu a materia è mentale a materia, a materia di u Unità Triune. A forza o latu attivu di u pinsamenti vene da a parte incarnata di u facciu, conduce u pinsamenti sopra è attrae à ellu a natura-a materia cusì chì u puntu à u ghjornu pinsamenti s'épanouit de lui-même vers l'extérieur en une surface, alors qu'il s'était développé autrefois en lui-même.

lu puntu attrae a puntu à sè stessu à quale altru punti attaccà si stessi. Questu fa l'orizontale o a materia linea di punti; hè punti, micca una linea. U a materia si estende finu à un certu limitu chì hè precondizionatu da u puntu. Allora una linea hè allargata da u puntu iniziale, accantu è longu a materia linea. Questa hè una linea, a linea di mira, è hè allargata à un limitu. U limitu hè una curva, a curva cumpleta. A linea di mira face cù u a materia linea, un angulu. Si alluntana gradualmente da u a materia linea è altre linee piglianu u so postu finu à chì un angolo standard di trenta gradi hè ghjuntu da a linea di mira è hè custruitu da a linea horizontale. A linea horizontale hè custruita cù puntu a materia, u primu angulu standard hè custruitu cù linea a materia. Allora un altru angulu standard hè custruitu in u primu da u puntu, cù angle a materia. L'angolo a materia hè aumentatu finu à chì u sicondu angulu standard hè cumpletu. Hè limitatu da a curva cumpleta. À u sicondu angulu standard u terzu hè aghjuntu da u compacting di a superficia a materia. Ci sò avà sviluppati da u puntu fora di trè anguli standard, chì facenu una figura di un quartu di un cerculu, (Fig. IV-A).

A linea horizontale, custituita da puntu a materia, hè in u statu ardente, a linea di mira fatta di linea a materia hè in u statu aria, l 'angulu fattu di angle a materia hè in u statu fluidu, è a superficia, fatta di superficia a materia, hè in u statu solidu di u a vita aviò di di luce mondu. Cusì a puntu of a materia di u pianu fisicu di u mondu fisicu, avendu in ellu una struttura di a materia di u a vita pianu di u mondu fisicu, da virtù di u putere di desideriu e lu Light di u nurmativa, oblige a materia nantu à u a vita aviò di di luce mondu per custruisce a struttura di a figura chì hè in u puntu.

quandu u puntu hè diventatu una superficia nantu à u a vita pianu, a superficia custruisce da u so più bassu puntu, chì hè novanta gradi da a linea horizontale, una altra struttura simili. A superficia custruisce da u so più bassu puntu by puntu a materia, linea a materia, angolo a materia è superficia a materia, una superficia in u statu solidu di u furmulariu aviò di di luce mondu. È chì a superficia custruisce da u so più bassu puntu, da una struttura simile, una superficia nantu à u pianu fisicu di u di luce u mondu.

Ddu superficia custruisce da u so più bassu puntu, da una struttura simili, una superficia nantu à u a vita aviò di a vita mondu. Allora superficia dopu superficia hè custruitu da u più bassu puntu di a superficia precedente finu à chì a struttura hè custruita attraversu u furmulariu pianu è u pianu fisicu di u a vita mondu è attraversu a vita, furmulariu è piani fisichi di furmulariu mondu è attraversu a vita, furmulariu è i piani fisichi di u mondu fisicu.

Nantu à u furmulariu pianu di u mondu fisicu a struttura hè una superficia in u statu solidu di a materia di quellu pianu. Quandu a struttura in u pinsamenti hè sviluppatu fora à questu puntu u pinsamenti aspetta quì finu à ch'ella pò esse esternalizata in un attu, un ughjettu o un avvenimentu nantu à u pianu fisicu.

Sta descrizzione di a struttura hè cum'è a prescription di un duttore, un architettu pianu, una formula di chimicu; ma s'è qualchissia pò sente lu, capisce lu, vi vede da lu trattendu di i diversi stati di a materia nantu à i piani è in i mondi è cumu sò cunnessi, mischiati, ligati, orientati è travagliu cun l'altri. Point a materia hè presente in ogni linea, linea a materia hè attraversu ogni angulu, angle a materia hè in ogni superficia, è superficia a materia hè nantu à ogni solidu.

A struttura in u pinsamenti hè esternalizata da u più bassu puntu di u furmulariu aviò. Cumincia radiante a materia per custruisce versu u cerculu. Face questu in u cervellu di quellu attraversu quale u pinsamenti sarà esternalizata. U puntu diventa una superficia di radiante a materia in u cervellu. Da a puntu in chì hè custruitu una superficia di aria a materia chì respira. Da a puntu in questu una superficia di fluidu a materia, vale à dì, di sangue in circulazione, hè pruduttu. Da a puntu in quella superficia hè pruduciutu l'attu, l'ughjettu o l'avvenimentu attraversu l'azzione di u corpu fisicu.

Ogni attu chì hè fattu, ogni avvenimentu chì succede, ogni ughjettu chì hè pruduttu da u sforzu umanu hè chjamatu in questu modu. In questu modu a pinsamenti hè custruitu esternamente in cunfurmità cù a struttura chì hè in questu. Pensieri vestiti di elli a materia secondu u mudellu di a struttura in elli.

Pensamentu principia à a puntu, perchè u Light di u nurmativa entra o esce da a puntu. Quandu pascenu dirighja a Light à a puntu l Light apre u puntu internu o fora. Si apre u puntu internu quandu u pascenu hè diretta versu i piani più alti di a natura o versu u Unità Triune. Ma umanu pascenu hè diretta fora, versu u pianu fisicu. U finalità di u pascenu hè fora è cusì custruisce prima in a puntu by puntu, linea, angulu, superficia è curva cumpleta, è dopu elementari dà l'esistenza pascenu quand'elli u corpu in a natura, custruendu fora da u puntu.