The Word Foundation
Condividi a pagina



PENSARE E DESTINU

Harold W. Percival

CAPITULU XII

U PUNTU O U CIRCULU

Section 2

Metudu di pensamentu in a natura di a moda. E forme di natura venenu da i pinsamenti umani. Pre-chimica.

A terza applicazione di a principiu di u puntu estendendu versu u cerculu pò esse osservatu quandu si vede chì a natura, quandu custruisce l'universu esternu, segue u mudellu in pinsamenti. Ùn ci hè altra manera per a natura-a materia agisce. Pensamentu e pinsamenti stabilitu u mudellu, è u unità, elementari in a natura, a seguità. U punti, linee, anguli, superfici è curve sò esternalizate cum'è u diàlogu di u mondu fisicu, induve ùn sò micca distinti punti, linee, anguli, superfici è curbe, ma sò messi in cose chì appariscenu cum'è oggetti fisichi. Points, linee, anguli è superfici sò in ogni locu. Sò invisibili. Solu una massa compacciata di superfici hè visibile, ma micca una sola superficia. Cumu a superficia hè custruita in superficia, cumminendu unità, a struttura diventa visibile. Cusì u elementari di i quattru terri Elementi custruisce ciò chì esprime visibile, auditivamente, tangibile, in solidu a materia, chì pascenu e lu pinsamenti of umani sò. Questi elementari custruisce in modu cusì micca solu ciò chì hè u risultatu direttu di u sforzu umanu ma dinù quellu chì hè un risultatu luntanu è indirettu di l'omu pascenu, tantu luntanu chì ùn si hè micca attribuitu.

lu elementari chì anu ricivutu a so impressione da pascenu mentre passavanu per un corpu umanu custruiscenu orgànicu a natura, è ci sò causa crescita, espansione, sviluppu è cambiamentu, tuttu secondu u metudu di puntu è a limitazione curva, chì hè u cerculu. Fungi, licheni e muschi, germogli, fiori, frutti è sementi, tronchi è rame sò tutti custruiti da u metudu di spressione di puntu cum'è un cercolu in i bodying umani pinsamenti. Sicondu e parte di u corpu umanu in quali eranu allughjati cum'è transitori unità si custruiscenu, sottu compusitore unità, piante cum'è una quercia chì riprisenta a struttura nervosa, un cavolo chì rappresenta una glàndula, un cactus chì rapprisenta un statu primitivu di a spina, una vigna chì rappresenta un vasu di sangue, erba o muschio o agulli di i capelli perenne.

Human pinsamenti forze u unità di i quattru terri Elementi fà nasce, piantà è distrughje i corpi di l’animali, secondu u metudu di custruisce fora di u puntu versu u circondu, u puntu spressu.

I pianti è l'animali si facenu diàlogu da umanu pinsamentiancu chì l'omu ùn hè micca cuscente di questu. Questi diàlogu sò un risultatu distante ma direttu di l'omu pinsamenti. L'entità abbitanti questi diàlogu sò in u casu di animali di corta vita cum'è farfalle, insetti è vermini, brami di e vivi, è in casu di mammiferi, acelli, rettili è pesci, brami scacciate da facitori dopu à a morte.

lu elementari chì sò passate per un corpu umanu custruiscenu ancu inorganicu a natura. L'unicu modu in quantu ponu custruisce hè sicondu u mudellu stabilitu da l'omu pinsamenti, u mudellu di a puntu sviluppendu versu un cerculu. In questu modu si facenu rocce, acqua è l'aria, è umplenu tutte inorganicu a natura cù fenomini, da stella è colpi di soli, celu blu è trondu, finu à muntagne è polvere. A custruzione hè fatta secondu u metudu di u puntu è chjerchje, sottu a direzzione di elementi superiori ordinato da Intelligenze è i so Scrivuti Triune.

L'ultimi tappe di a precipitazione di a materia in e cose di inorganico a natura sò di u furmulariu aviò. U puntu a materia or unità in u statu di ardente di quellu pianu si sviluppa per u metudu tracciatu in linea a materia, vale à dì in unità in u statu aria di quellu pianu, poi in angolo a materia, hè, unità in u statu fluidu di quellu pianu, è dopu in a superficia a materia, vale à dì in unità in u statu di terra di quellu pianu.

Allora u solidu unità da u furmulariu l'aereu, per un sviluppu simili, cresce per esse u radiante fisicu unità. À à puntu in u unità di superficia a materia nantu à u furmulariu aviò, punti sò attaccati fora à mezu à a materia linea. A linea cumencia à esse quella chì diventerà una superficia, è cusì una unità radiante a materia in u pianu fisicu. Da a prima unità estende una altra linea chì hè a linea di scopu, è à l'altri linee cum'è linea a materia attacca si è diventanu angolo a materia, per l'aghjuntu, à l 'apex, di linea à linee. Angle a materia hè un passu prossimu nantu à a strada di diventà una unità di radiante a materia. L'angolo a materia hè limitatu da a curva, chì hè u limitu di l'unità radiante, cum'è superficie a materia in u statu radiante.

Un prucessu simili hè ripetutu da questu unità, vale à dì, per a superficia di radiante a materia, da a puntu fora di quale hè sviluppatu una superficia chì hè a puntu di aria a materia è più tardi diventa una superficia di aria a materia. U prucessu hè dunque ripetutu da u unità di aria a materia, da fora di a puntu di quale hè sviluppatu una superficia chì hè a puntu di fluidu a materia; è dopu da u unità di fluidu a materia, da fora di a puntu di quale hè sviluppatu una superficia chì hè a puntu di solidu a materia. Da un a puntu di solidu a materia hè sviluppatu una superficia di solidu a materia. In ogni stadiu di a cuncrezione da u solidu furmulariu a materia in solidu fisicu a materia a puntu as puntu a materia hè u principiu è hè da l'aghjuntu di puntu a materia estesa in una linea, u a materia linea, e poi in una linea di scopu, chì esse linee a materia attrae linea a materia. Quì u puntu diventa l'apice di un angolo chì, crescente, face un angle a materia. L'angolo a materia poi cresce à esse superficiale a materia.

Radiant unità sarà chjamatu pirogenu, aria unità aerogenu, fluidu unità fluogenu, è solidu unità geogene, (Fig. II-F). Sti quattru tippi di unità sò quattru stazioni principali in a crescita di unità da u statu u più bassu di u furmulariu avion in u statu fisicu più bassu. L'aereu di prechimica mostra questi quattru tippi, in ogni tipu di un quadru quadru, in ogni gruppu un subgruppu di quattru quadri, è cusì per quattru. Per illustrà. U gruppu geogene hè cumpostu di pirogeogenu, aero-geogenu, fluo-geogenu è geo-geogenu unità; è u geugranianu unità un quatru sottumessu di piro-geo-geogene, aero-geo-geogene, è cusì.

U primu stadiu di crescita nantu à u pianu fisicu cum'è a puntu di radiante a materia hè piroami-piro-piro-piro-pirogenu. Da questa tappa u unità cresce in piroamichi piroamichi unità, allora in un piro-piro-piroenu unità, allora in un piramidale unità, allora in un aero-aero-aero-aero-aero-pirogenu unità, è cusì, finu à esse un aero-pirogenu unità. Allora cresce à traversu stadi intermedi currispondenti finu à esse un geo-pirogenu unità. Allora diventa un pirogenu micca qualificatu unità. Dopu, cresce in piro-piro-piro-piro-aerogene unità, è cusì, finu à chì sia un aerogenu scunnisciutu unità, allora un piramidale pirootirofilocu unità, è cusì è finu à chì sia un fluogenu senza qualità unità, è poi u sviluppu si ripeti in a listessa manera finu à ch'ella sia un geogene micca qualificatu unità. Queste tappe sistematiche attraversu quale a unità passa tutti entranu in esistenza da a successiva crescita di puntu a materia, linea a materia, angolo a materia è superficia a materia limitatu da una curva. U risultatu di a crescita hè sempre una sola unità, micca una cumminazzioni di unità. Passa tuttu ciò chì prima di a chimica è di a fisica pò trattà cun ella.

Trà i tratti chì tutti unità di qualunque tipu, gruppu o subgruppu anu cumunu sò questi: anu dodici punti, i dodici punti annantu à u cerculu, è solu quattru di queste sò attuali, i restu ottu sò potenziali. L'attuali punti di ogni unità sò nantu à a circunferenza à u a materia linea è in e linee cumpletendu ogni angulu standard di trenta gradi. Quessi quattru punti pò diventà attivu è da a so attività dipende a capacità di combinazione di l'unità cù l'altri unità.

Toute unità hà un latu passivu è attivu, vale à dì, a a materia aspettu è una forza o spiritu aspettu. L'aspettu passivu hè l'erba punti à quale si pò cunghjuntà, vale à dì a so capacità di combinazione. L'aspettu attivu hè, tra altri cose, u so putere di cumminazione, chì hè u putere di aduprà sta capacità di cunghjunzione. Aparece cum'è una putenza per piglià, per stà è aduprà altre unità. U putere cumminante ùn hè micca specializatu, per agisce separatamente da a capacità di combinazione. A tendenza di a unità hè di sviluppà cusì chì u putere diventerà cusì specializatu. Finu à a putenza chì combina hè specializata l'unità hè una unità inorganica o in urganica a natura, è pò aduprà u putere principalmente per catturà è mantene l'altri unità quandu a capacità di combinazione hè dumandata.

L'attività di unu o più punti dà à à unità i so tratti speciali In un pirogenu unità un puntu hè solu attivu, u puntu piro; l'altri trè restanu inattivi mentre sia pirogenu unità. In un aerogenu unità la piro è aero punti diventà attivu; in u fluogenu unità la piro, aero è fluo punti diventà attivu; è in una geogene unità tutti quattru punti, u pyro, aero, fluo è geo punti diventà attivu. A marca distintiva di ognunu unità hè u puntu chì indica a so specie, vale à dì in una geogene unità u marcatu hè u puntu geo, in un fluogenu unità u puntu di u fluu, in un aerogenu unità u puntu aero è un pirogenu unità hà solu u puntu piro.

Un pirogenu unità pò combine solu à a so piro puntu. Un aerogene unità pò combine in a so piro puntu è à u so aero puntu. Cù un fluogenu unità pò combine solu in a so prima o piro puntu chì hè u puntu cumuni à i dui unità. Cù una unità di aerogenu si combina à a seconda o aero puntu, chì hè u sicondu puntu cumuni à i dui unità. L'unità di fluogenu pò cunghjunghje in ognuna di e so trè punti. Cù una unità piroene pò cumminà solu in a so propria puntu o pirove, chì hè u solu puntu cumunu per i dui unità; cù una unità di aerogenu pò cumminà solu in a so propria secunna o un puntu aero, chì hè l'ultimu puntu cumunu per i dui unità; cù una altra unità di fluogenu pò cumminà solu à u so terzu o fluo o ultimu puntu cumunu, è cun una unità geogena pò cumminà solu à u so ultimu puntu cumunu, chì hè u puntu di fluo. Una unità geogena pò cunghjunghje in ognuna di i so quattru punti; cù una unità pirogenu chì pò cunghjunghje solu in u so propiu puntu pirogu; cun una unità di aerogenu solu à u so puntu aero; cù una unità di fluogenu solu in u so propiu puntu di fluu è cù una altra unità geogena solu in u puntu di u geu.

quandu unità unisce elli si facenu à l’ultimu cumunu puntu. Micca più di dui unità si ponu cunghjuntà cù l'altri tempu à listessu tempu puntu. Unità puderanu combine, prima, se sò di u listessu tipu è ancu di u listessu gradu di sviluppu in quellu tipu; a siconda, se sò di u listessu tipu è una di elle hè una unità micca qualificata di u listessu tipu; u terzu, si sò di sfarenti tippi è tutti dui ùn sò micca qualificati unità; quartu, s'ellu sò di sfarente tipologie è una hè una unità micca qualificata è l'altra hè in cumbinazione cù una unità non qualificata di u so tipu; cinque, se sò di sfarente tippi è ognunu hè dighjà in cumbinazione cù una unità micca qualificata di u so propiu tipu.

Malgradu chì a cumminazione unità ùn si pò vede, e so cumminazzioni ponu esse vistu o esaminate quandu anu arrivatu à a tappa chjamata "chimica." Elementi. " I cumposti di questi intrinu in u maquillu di tutti i corpi inorganici è organici, in tuttu ciò chì cresce è in tuttu ciò chì hè fattu. E cumminazzioni producenu i fenomeni di u mondu fisicu: stella, sole, sole di luna, fulmini, arcivi, spettri, ventu, tronu, pioggia, è i culori è sfumaturi di crepusculi, alba è tramontu; e stelle, u sole, a luna è i pianeti; l'electricità, u calore, a coesione, u magnetisimu, a gravità è alcune forze scunnisciute; u regnu minerale, vegetale è animale; corpi umani; nascita, crescita è decadenza di tutte e cose; è tutti i panorami, i soni, i gusti è l'odori.

Unità di u listessu generu furmulariu gruppi o serie. Per esempiu, pre-chimicamenti, u plumb hè a fine di una serie chì cuntene uraniu, eliu, radiu è plum, è hè u principiu di un altru, chì hè di piombu, mercuriu, argentu è oru. Allora l'oru si trasforma in uraniu è a serie torna. Queste cose visibili sò cum'è e plataformi; e scale curvate discendente è poi ascendenti, chì conducenu da unu à l'altru, ùn sò micca perceptibili.

U locu induve stessi unità sò, da piro-piro-piro-piro-pirogenu unità, chì sò l'iniziu di radiante a materia, à u geogene micca qualificatu unità chì sò à a fine di i gradi di sviluppu di solidu a materia, hè a regione trà e stelle più estreme è u centru di a terra. Radiante a materia hè in aria a materia, è quellu in fluidu a materia, è chì in solidu a materia. Finisce più a materia penetra in più coarser. A causa di questa interpenetrazione di unità L'outpings di u sole ponu esse inalati direttamente è eshalazioni corporee deve esse attiratu à u sole. Cusì u corpu fisicu pò esse fatte à l'immunità k è dotatu di ghjuventù. Un omu chì si pusà nantu à una sedia pò esse in cuntattu cù a stella più luntanu.

U pirogenu hè una stella, l'aerogenu hè u sole, u fluogenu hè a luna è u geogenu hè a terra. A Terra o u carbonu puru hè una luce, cumu hè a luz di u sole, solu l'ochji umani, principalmente perchè u so focu hè limitatu à una ottava, ùn a vedenu micca cum'è più lumine cà ch'elli ponu vede a luce di stella in rocca. Nisuna di queste luci ùn puderà esse operati senza a terra. Nisuna di queste cose sò vera luce. Sò solu unità in stati di a materia affettatu attraversu u Unità Triune par u Light di u nurmativa. A sfarenza in sti tippi di luce, chjamata cusì, hè dovuta à a capacità di i quattru stati di a materia annantu à u pianu fisicu di u mondu fisicu per trasmette u Light di u nurmativa.

E stelle, u sole, a luna è a terra sò fili in quale sò stati i quattru stati a materia in u pianu fisicu sò centru. Di questi centri o focu a terra hè un corpu solidu, è a luna hè semi-solida, ma u sole è e stelle ùn sò micca corpi solidi. I quattru tippi di unità sò cuntrullati à traversu issi centri. I centri sò cunnessi, ognunu cù quellu sopra o in ellu. U soli hè necessariu per purtà è circà a luce di stella. Senza a luna ùn ci serebbe cuntattu cù a luz di u sole. Senza a terra ùn ci pudia esse cuntattu cù a luce di luna. U soli centralizeghja a luce di u stella è u rradia attraversu l'aiutu di a luna à a terra. U soli pidda, à traversu a luna cume un cignale, tutte e quattru tippi di luce in e fora di tutte e cose animate è inanimate è l'esseri in a crosta di a terra. Si rompe, cumposti è li rimpiazzà secondu punti chì permettenu a cumminazzioni di unità per diventà attivu.

Sì l'ochju avia u putere focale di quattru ottave, unu puderia vede queste quattru luci distintamente. Ci pudia vede a stella libera, a luz di u sole, a luce di luna libera è a terra libera cume unità o cum'è massa. Hà pussutu vede l'interpenetrazione di a stella à a luz di u sole, è di a luce gialla à a luce di luna è à a luce di luna in a terra. Pò avè vistu queste quattru luci prisenti attraversu, è raghjettendu in tutte e direzzione da l'uggetti solidi-solidi nantu à a terra.

U menu avanzatu unità di ogni tippu sò in i spazii stellati i più luntani cacciati da a terra; è e più avanzati sò più vicinu à a terra. À a superficia di a terra ùn hè micca qualificatu unità di i quattru tippi predominanu, ancu ci sò ancu unità in i stadii intermedii di u sviluppu. Geogene unità sò e più rari à e stelle è à u centru di a terra è i più densi in a crosta di a terra.

A unità di u tippu geogene hè u principiu di a solidità. Geogene unità sò u principiu di ogni oggettu di un solidu a natura, ch'ella sia un corpu umanu o una capa di roccia di marmura. Senza geogenenu ùn ci pudia esse nunda di solidu. Geogene unità sò i blocchi di custruzione di l'universu. In certi corpi u unità sò tutti di u tippu geugenu cum'è in lamponi o in carbone. In altri corpi u geogene unità predominanu, cum'è in un arbre induve ci sò ancu fluogenu, aerogenu è pirogenu unità. In altri corpi, cum'è in fosforu è sulfuru, u geogenu unità ùn predominanu micca, ma sò allora almenu a basa per a solidità di a massa. U geogene unità sò a basa nantu à quale unità di l'altri trè tippi sò tinuti. Geogene unità sò in liquidi è in gasi. Sò in u sole è in a luce di u stilu vicinu à a superficia di a terra è, perchè a luz di u sole è a stella piacenu cumminà cun elli, facenu queste luci dispunibili à e cose nantu à a superficie di a terra. L'universu fisicu, visibile, sensibule hè custruitu annantu à u punti di geogene unità. In u mondu fisicu geogenu unità ghjucà a parte dominante. Hè un mondu geogene. Altri mondi è esseri sò in quellu è attraversu u mondu geogene è i so esseri. Per questi esseri u mondu geogene cù e so persone geogene è e cose esiste quant'è per ellu. Certi parte di u geogene unità mette in questi altri mondi, ma ci mancanu l'impurtanza chì anu in u mondu geogene. Ammontu à pocu. Ma nantu à a superficia di a terra tuttu dipende da elli è di e so cumminazzioni.

A separazione va cun cumbinazione. Cumbinazione di unità pò separà è dopu un pocu di tempu si separanu. Tuttu inorganicu a natura è in urganicu a natura hè una cumminazione è divisibile. A cumminazzioni hè dissocia in l'ordine inversu di a so cumminazione. A superficia rompe in anguli, anguli standard di trenta gradi; l'anguli falanu in linee; i linii si separanu in punti, è a cumminazzioni uriginale unità sò lasciatu. Quandu i composti sò separati i cumminazzioni chì aiutavanu à fà li ponu cuntinuà.

À ogni tappa u unità pò ricombina. U più frequente li facenu, u più lettu è adattatore diventanu per ricombinà. A so separazione pò fà piantà in ogni stadiu. U unità po allora ponu restà induve sò, per un pocu o longu tempu, da frazzioni di un secunna à l'età, finu à chì si recombenu. Quandu si ricombinanu agiscenu sottu à u listessu sistema da puntu, linea, angolo è superficie, chì domina a so crescita è a so cumbinazione è cuntrola a so separazione. In questu modu tutti l'uggetti nantu à a terra visibile sò custruiti, mantinuti è dissolti.

Sì u limitu di crescita di qualsiasi corpu o parte di questu hè righjuntu, u minore unità chì a facenu esse siparata, purtata è purtata à u sole, o entra in novi cumminazzioni. S'ellu ùn hè micca righjuntu u limitu di crescita, alcuni di i unità di e cose sò purtate è altri l'anu rimpiazzate, purtate da u flussu chì vene da u sole.

A durata di tempu unità resta in una cumminazione prima chì si separanu è entra in novi, o ùn sò micca legati per a tempu, depende di diversi fattori, cum'è nantu à e so propiu cundizione, dimustrendu chì ùn sò micca adattati o chì anu superatu a cumminazione induve sò; annantu à l'unità di guvernazione di u cumpostu se sò in una; annantu à esse indisturbati, cum'è u unità in carbone lasciatu in a terra, o sò agitu da qualchì forza fora, cum'è sò unità à u carbone chì si brusgia in griglia. Se sò compositore unità lascianu i so cumposti in a natura per entra in un corpu umanu, quand'ella sia fatta a invucazione per elli. Se sò transitori unità, hè, unità chì sò aduprati da un corpu umanu ma ùn anu micca appartene à ellu, puderanu restà in i so cumposti finu à chì questi sò rottu.

Oggetti solidi, nò a materia quantu permanenti parenu, sò in un statu di flussu. Sò cumposti di unità chì si trovanu in diversi gradi di sviluppu, da pyro-pyro-pyro-pyro-pyrogen à e diverse combinazioni geogene. Di u unità chì compone i cumposti certi puderanu esse da tantu tempu tempu, alcune per più brevi tempu è certi sò simplici chì passanu. Questu hè cusì vera di marmu o vetru cum'è di i petali di una fiore di pesca.

A sfarenza in a permanenza relativa di queste cose hè dovuta sia à a coesione, vale à dì una prupietà di geogene o di struttura unità à causa di a prisenza di u fluogenu o furmulariu unità, o à a principiu di tipica furmulariu. A coesione mantene unità in cumposti in strutture inorganiche inseme, salvu chì a pruprietà di una massa di altri unità passendu attraversu a massa di geogenu a disgrazia. Calore, chì hè una massa di pirogenu è aerogenu unità, perturba a coesione di una massa di unità chì facenu u marmu cumpostu. Cambiamenti da u calore à u friddu, un certu currente elettricu o a vuluntà di quellu chì pò vede o parle à traversu u solidu a materia, puderia sfracicà si. A pruprietà cuerente in unità hè quellu chì li mantene inseme in cose inorganiche. L'ogetti organici, vale à dì quelli di a custruzione cellulare, sò, comunque, micca assunti da a coesione. Disignà o furmulariu hè ciò chì mantene l'ur unità in u peach, i so frutti o fiori di pesche inseme. U finalità di u disignu è un certu limitu di tempu, pruvucatu a disrupzione di una parte di u disignu è cusì scumparendu i cumposti di u fiore, di u fruttu è di l'arbulu. U pirogenu, aerogenu, fluogenu è geogene unità in u di luce, aria, acqua è terra facenu u restu, liberannu a unità chì componi u fiore, u pescu è l'arbulu, è li permettenu furmulariu cumposti novi. Cusì oggetti inorganici a natura sò datu permanenza per coesione, è in urganicu a natura da u disignu o furmulariu.