The Word Foundation
Condividi a pagina



PENSARE E DESTINU

Harold W. Percival

CAPITULU XIV

PENSANTU: U MANU DI IMMORTALITÀ C CONSCIENTA

Section 3

A ricapitulazione cuntinuava. A parte di l'attore in u corpu. U Triune Self è e so trè parti. E dodici porzioni di u fatore. Quantu tempu un umanu hè insatisfattu.

Quale hè a anima Ùn hè micca statu dimustratu da quelli chì l'anu parlatu è speculatu. Nimu pare avè cunnisciutu ciò chì anima in realtà hè o ciò chì face. Almenu, u anima ùn hè statu discritta finu à quì chì u so postu è funziunava in u corpu pò esse capitu. Ma assai di ciò chì hè statu dettu di questu hè veramente un locu è funziunava in u make-up è mantenimentu di u corpu-ancu si parechji di i dichjarazioni circa anima sò cuntradittori. U anima mori, ma campa di novu. U anima hè persu, ma si trova, per risurrezzione di e so parti in un novu corpu per u ritornu di u cunsciente facciu à u corpu a vita in u mondu. "Omu" (cum'è u cunsciente facciu) deve eventualmente "salvà u so anima." È, u anima, quandu hè salvatu, salva u corpu da a morte. I discrepanzi sò cunciliati da capiscitura l custatti: chì ciò chì hè chjamatu "anima" hè in realtà u furmulariu aspettu di l ' forma di respirazione, chì hè u più avanzatu è ultimu unità of a natura, cumpresi in sè tutti i funzioni cum'è gradi in esse cunsciente ch'ellu hà passatu in a so furmazione in u a natura macchina; chì hè indestructible è ùn pò micca veramente mori, ancu s'ellu hè temporaneamente inerte dopu a morte è prima ch'ellu hè ricurdatu cum'è u furmulariu per a custruzione di un altru corpu umanu; chì hè u furmulariu di u forma di respirazione chì causa cuncepimentu; chì à a nascita hè rispiru of a vita entre in ellu; chì tandu diventa u vivu furmulariu (i vivi anima), è dopu dipende da u so propiu rispiru è micca nantu à rispiru di a so mamma per a custruzzione è u mantenimentu di u so corpu in tuttu u a vita di quellu corpu. U furmulariu di u forma di respirazione, allora, hè u anima di u corpu, è u rispiru hè u a vita di u forma di respirazione. I vivi rispiru costruisce pastu in a carne è u sangue è u tissutu di l'ossu, cum'è u corpu fisicu, secondu a pianu in u so furmulariu. lu anima or furmulariu di u corpu ùn hè micca cunsciente di sè o cum'è sè stessu. Hè solu u furmulariu, annantu à quale u cunsciente facciu in u corpu, da pascenu, scrive u i piani per a custruzione di u corpu di u so prossimu a vita, in quale ellu stessu risistarà è operarà.

quandu u facciu in l'omu eventualmente restaurate u corpu umanu à u statu perfettu in quale u facciu avia ereditatu u corpu, aghjustendu u so paru-è-desideriu in un'unione equilibrata è cusì equilibriu forma di respirazione, allora chì forma di respirazione hè pronta per esse avanzata à u aia statu. U aia hè cum'è una linea, o neutru puntu, trà i a natura-side è u latu intelligente. Nantu à ellu hè scrittu in linee simboliche a tutalità, in essenza, di l'atti è pinsamenti di tutti i corpi umani di u facciu in u so serviziu hè statu. Dopu à eternità di funziunamentu cum'è u aia, hè, per dì cusì, attraversa a linea, è hè avanzatu nantu à u latu intelligente di l'universu è hè un Unità Triune.

Solu una piccula parte di u facciu vive in u corpu. U tuttu facciu hè impeditu da vene per via di a debulezza, l'inefficienza è l'infitness di u corpu. A parte di u facciu chì vene in u corpu hè, in più, sottumessu à limitazioni imposte da u so propriu difetti, è à illusione e illusioni conseguenti. Dunque umani sò limitati in u so capiscitura di ciò chì hè stessu cum'è u cunsciente qualcosa in u corpu, cum'è distintu da u corpu, è di cumu si travaglia in u corpu o fora di questu. Sò limitati in l'esercitu di i so putenzi per l'avanzamentu di u facciu, è di quelli per guidà e forze di a natura. lu facciu hè cunnessu, da una banda, cù u corpu à traversu u aia e lu forma di respirazione, è d'altra banda, cù u nurmativa chì hà risuscitatu è hà u so Unità Triune rispunsevule.

lu facciu is a materia, à aduprà a a natura terminu, ma hè incomprensibile cum'è a natura-a materia. Parolle per a natura deve esse usatu per descriverà questu a materia perchè ùn ci hè micca parolle per u facciu di u Unità Triune. Ma Dimensione, distanza, taglia, pesu, forza, divisione, principiu è fine è tutte e altre qualificazioni è limitazioni di a natura-a materia ùn applicà micca à u a materia di u facciu.

A Unità Triune hè un unità chì hè statu risuscitatu da u statu di aia è avà hè a unità di intelligente-a materia. Hà trè parti, u facciu, l ' penseru, E lu sapè; ognunu essendu una parte, a rispiru, è una atmosfera. E respirazioni cunnetta Unità Triune atmosfere cù e trè parti di u Unità Triune. Ognuna di sti nove parti hà un aspettu attivu è un passiu, è ognunu di sti diciottu aspetti hè rapprisintatu in l'altri. Eppuru u Unità Triune cù sti cintunari di aspetti hè a unità, hè unu. Hanu da esse parlatu cum'è siparati, altri ùn puderanu micca esse discrittu, spiegatu o capitu; quantunque sò unu.

lu Unità Triune hè cunnessu cù u corpu per mezu di a piccula parte di u facciu chì campa in u corpu. Per mezu di a parte indwelling di u facciu, u respiru rispittivu flussu è mantene e ligami trà quellu è e porzioni non-embodied, è u atmosfere. Eccu atmosfere, cum'è e parti di u Unità Triune è i so fiati, sò a materia, è tutti inseme sò a unità of a materia.

Ma questu a materia ùn pò esse misurata o divisa; ùn hà micca cunsiderate, senza taglia o pesu, hè incorporeal; ùn pò esse parlatu in alcunu termini di corpuscule a natura-a materia. Hè u a materia of paru-è-desideriu, di pascenu è altri stati intangible è azzioni. Innò a natura-a materia pò sente, desideriu o pensa. Eppuru u Unità Triune hè unu, hè cunsciente in trè gradi; passivamente cum'è paru, dirittu, e I-nessunità; è, attivamente cum'è desideriu, Mutivu, e autunus.

A porzione incarnata di u facciu in un umanu hè sottumessu à limitazioni è à illusione. Hè limitatu in l'eserciziu di i so putenzi per via di i so propiu ignuranza, indifferenza, pigrizia, egoismu è autoindulgenza. À causa di ignuranza l facciu ùn si cuncepisce micca per esse micca di a natura. Ùn capisce micca quale è ciò chì hè, cumu hè ghjuntu quì, ciò chì hà da fà, chì sò i so rispunsabilità è ciò chì hè finalità di u so a vita. A causa di l'indifferenza si permette di stà ignuranza è esse u schiavu di a natura, è cusì aumenta i so prublemi. A causa di a pigrizia, i so putenzi sò sbulicati è sbulicati. A causa di l'egoismu, di a cecità à u diritti di l'altri è di gratificà i so propiu desideri, si taglia capiscitura e paru i so putenzi. A causa di l'auto-indulgenza, u abitudini di cede a so propria inclinazione, appetite è i brami, i so putenzi sò sguassati è sguassati. Dunque hè limitatu in u so capiscitura di quale è ciò ch’ellu hè è di ciò ch’ellu ci vole à fà per scopre si è per vene in u so eredi.

lu facciu in u umanu hè limitata in l'esercitu di i so putenzi ancu da a so schiavitù à a natura. lu facciu s'hè fattu dipende di i quattru sensi per u so pascenu, u so paru è u desideriu è u so agisce. Hè incapace di pensà à nunda cum'è fora di i sensi o cum'è altru ch'è quantu informatu da i sensi; è u so paru hè guidatu è guvernatu da coordination, chì sò a natura elementari chì ghjucanu à i nervi. I quattru sensi urigginariamenti funziunavanu in i quattru mondi; avà i so percepzioni sò limitati à u statu solidu di a materia nant'à u pianu fisicu di u mondu fisicu. Dunque u facciu hè furmatu per cunsiderà solu e cose duru, grossu, fisicu è a maiò parte di materiale è di mantene per esse a realità. L'omu hè cusì chjusu da i regni più alti è mondi di a natura è ùn pò micca percepisce in u di luce mondu o in u a vita mondu o in u furmulariu mondu o ancu in i trè piani superiori di u mondu fisicu, ma hè ligatu à e quattru suddivisioni di u più bassu di i quattru stati di a materia in u pianu fisicu.

A corre di umani desideriu, sente, pensa è agisce solu cum'è umanu elementari, vale à dì i so pascenu, i so sentimenti e brami sò duminati da elementari, da coordination; correnu dopu è agisce per coordination; su sentimenti e brami domina i so pascenu, è chì gira intornu à e cose materiali cum'è a realità è hè cecu à e parte più altu di a natura è ignorante di a reale di u facciu; ùn anu micca Light in i so atmosfera psichica è u picculu Light in u atmosfera mentale di l'omu, hè scuru è oscuratu.

In più di tali limitazioni, umani sò inevitabbilmente sottumessi à illusione e illusioni. I quattru sensi sò limitati è squalificati da percive qualcosa oltre l'on-ness, superficia. Sè unu avissi a esse ingannatu riguardu a natura, i so sensi anu da vede, sente, gustu, oliu è fà cuntattu in ogni locu è in ogni locu. L'urgani di u sensu, ancu, sò difetti, è cusì impediscenu l'azzione libera di i sensi, squalificati cum'è questi sò. Allora u sensu di vista ùn vede micca bè, cumu sò, furmulariu, taglia, culore, pusizioni; è di luce ùn pò micca vede in tuttu. Allora u sensu di miraggiu ùn capisce micca ciò chì hè un sonu è ciò chì significa u sonu; u sensu di gustu ùn capisce micca ciò chì u gustu pastu, nè stu sensu percive diàlogu, chì deve fà, cum'è diàlogu sò da esse apprehended da u gustu; u sensu di oliu ùn percepisce micca i corpi chì cuntattate cum'è oliu, è ùn informa micca e so proprietà è Qualità.

Per via di questi illusione, paru ùn si senti micca bè nantu à l'uggetti esterni. paru pruvucheghja pascenu per cuncepisce è interpretà questi ogetti in modu à suddisfà l'incorrettu paru. Dunque l'infurmazioni sò incomplete, distorte è spessu false. Cusì l'omu si inganna nantu à fora a natura. E so cuncepzioni sò illusioni.

lu facciu hà dodici porzioni, chì risistanu successivamente. Quandu a facciu porzione entra in u corpu hè incarnata in i rini è adrenali per mezu di u rispiru. À sta parte incarnata di u facciu hè in relazione cù penseru chì ùn vene micca in u corpu, ma hè in relazione cù i pulmoni è u core. Cù u penseru hè u sapè chì hè in relazione cù i corpi pituitaria è pineale.

U picculu incarnatu facciu a parte hè raramente o mai cunsciente di a so cunnessione cù e porzioni micca incarnate, ancu s'ellu ùn ci hè micca separazione. Ci hè una azione reciproca trà e porzioni incarnate è non incarnate. Parechje di l'ambizioni, aspirazioni, pinsamenti, sentimenti e brami di l 'omu ùn sò esauriti, ricunnisciutu è aghjustatu durante a vita, è cusì ùn riesce à risponde à l'azzione reciproca. Da quì i stati dopu a morte, attraversu quale u facciu parte chì era in u corpu passa, sò i stati necessarii per compie l'azzione reciproca di e porzioni non-incarnate nantu à a parte chì era in u corpu.

A parte in u corpu hè cunsciente di i so amori è odii, duluri e piacè, teme è i brami è i so turbuli è i lampi d'ispirazione. Hè cunsciente comu è di u so sentimenti e brami. Hè cunsciente dinù di u so calculing, paragunà, ragiunamentu, ghjudicà è altre azzione mentale, chì sò tutti i casi di pascenu cù u mente-corpu, intellettuale; ma ùn hè micca cunsciente of stessu as qualsiasi di queste attività mentale. Hè cunsciente di una identità chì culliga erroneamente cù u so nome è u corpu. Ùn hè micca cunsciente of u so identità, è ùn hè micca cunsciente as u so identità, as quale è ciò chì hè. Hè cunsciente of sensu è desideriu; è quellu "I" chì erroneamente crede esse, hè u falsu "I", hè a parte incarnata di u facciu chì hè sbagliatu per u veru o veru "I", cum'è chì u sapè cum'è u noetic parte hè cunsciente, sà. Trà i causi di malintesi u identità di l'omu, sò a prisenza in u facciu di l'aspettu I di u sapè è a misinterpretazione di questu datu da u pascenu sottu a pressione di u desideriu. U umanu is cunsciente di u I-nessunità in ellu, è u desideriu forze a cuncepimentu sbagliata, per piacè stessu è sintimu.

Di tuttu questu a corsa di umani sò inconsciente, salvu chì sò cuscenti sentimenti e brami, è occasionalmente cuscenti di pascenu è cuscenti di avè un identità. Sò inconsciente di e relazioni esistenti trà qualsiasi parte di u Unità Triune è i so aspetti è trà questi è u Light of nurmativa.

Ci sò in un umanu sentimenti e brami quella dumanda cummunione cù u penseru e lu sapè. Eppuru ùn hè micca cuntentu s'ellu prova di sente è di pensà oltre a natura. Questu hè cusì cun ogni facciu parte in un corpu, ma hè vera in un gradu più grande quandu certi altri di e dodici porzioni di u facciu sò in u corpu, è a dumanda di cummunione cù u penseru e lu sapè hè più urgente. Quelli porzioni sò ligati à u latu intelligente. Allora l'inquietudine face l'omu à circà a pietà, mistica, a filusufìa, l'occultismu, l'ascetismu, o u forza à impegnà in boni opere. Questi sforzi ùn u satisfavanu, perchè ùn pò micca distingue ciò chì hè a natura è ciò chì appartene à u cunsciente qualcosa chì hè ellu stessu, u facciu, è perchè mischia i dui in a so cuncepzione di ciò chì hè è di ciò chì u so "Diu" hè. Sempre ch'ellu hè cuntrullatu da u so mente-corpu ùn pò micca distinguersi cum'è paru-è-desideriu, è micca cum'è u elementari ch'ellu cunsidereghja cum'è sentimentu, è ùn hè incapace di sente è di pensà luntanu a natura, è u desideriu di sente è di pensà oltre a natura u face insoddisfattu.