The Word Foundation
Condividi a pagina



PENSARE E DESTINU

Harold W. Percival

CAPITULU XIV

PENSANTU: U MANU DI IMMORTALITÀ C CONSCIENTA

Section 6

A ricapitulazione cuntinuava. U cunnuscitore di l'Imunu Triune, l'egoismu è l'I-Ness. L'ambiente noeticu. Ciò chì un omu hè cunuscente cume. Isolamentu di sentimentu; di u desideriu. Essa a Cuscenza.

lu sapè di u Unità Triune ùn senti micca o desideriu, nè ùn hà micca bisognu di pensà per avè a cunniscenza; hè Autucunniscenza. Cunniscenza di u Unità Triune ùn cambia. Quandu agisce agisce cum'è Autucunniscenza. Ghjè quellu chì sapi, è quale ne cunnosce identità. Quandu pinsamenti sò equilibrati è cusì una cunniscenza di u cunsciente sè stessu in u corpu hè acquistatu, hè acquistatu da l'omu, micca da u sapientu chì hà digià è hè tutta a cunniscenza.

I-nessunità hè u latu passivu di sapè, e autunus u so latu attivu. I-nessunità hè u cuntinuu, cuntinuu, senza cambiu, self-same, self-cunsciente identità di u Unità Triune. Ci hè in u noetic atmosfera, in u chjaru Light di u nurmativa. Hè testimone è cusì identifica tutti i sentimenti e lu brami chì sò realizati da u penseru, ma ùn hè micca affettatu è micca affettatu da elli o di i cambiamenti chì seguitanu in elli. Né Mutivu nè mancu dirittu interferisce cun I-nessunità, e I-nessunità ùn interferisce micca cù unu di elli. I-nessunità ùn hè micca cunnessu cù fora a natura; ma in u corpu u so organu hè u corpu pituitariu, à traversu quale lascia Light di u nurmativa à u corpu.

Nunda pò avvicinà I-nessunità chì ùn si ponu stà in u chjaru Light, chì ghjè una Mutivu perchè u facciu ùn cumunicà micca cun ellu, o ùn hè micca cunsciente di ciò chì hè in questu a vita o di ciò chì era in esistenza passate è perchè ùn si pò ricurdà di queste vite.

lu I-nessunità e lu autunus di u sapè ùn sò micca in u corpu. U paru in u corpu si sente I-nessunità è pensa di sè stessu cum'è "I", è cusì hè u "ego ego", U falsu" I. " U desideriu in u corpu brami autunus è pensa à ellu stessu cum'è "sè stessu". U "sè" hè solu u desideriu di l'omu. Cusì paru-e desideriu in l'omu hè u paru of identità è a brama di a cunniscenza di Self. Trà i brami sò certi chì sò classificati cum'è bè è altri chì sò parlati da u male. I boni pruvucanu a vulintà di un ideale or superiore Self, è i cattivi causanu a vulintà di un sè gattivu o di u bassu, chì sò chjamati da alcuni "Self Altissimu"È u" eu inferiore ". Sindirizza hè a cunniscenza di sè stessu cum'è un Unità Triune in u so tutale è di a so permanenza à mezu à tutti i cambiamenti in lu facciu.

Questa cunniscenza hè un inseme, inghjustu, senza limitazione in quantu à ellu stessu, e so noetic atmosfera e lu mondu nuleticu. Sindirizza ùn hè micca direttamente cunnessu cù paru-è-desideriu è ùn hè micca affettatu di qualcosa paru-è-desideriu fà. Sindirizza hè cunnessu cù dirittu è cun Mutivu. To dirittu dà luci di Light di u nurmativa. Quandu l'ughjetti di un aspettu murale sò cunsiderati da l'omu, questi lampi sò cunsiderati cum'è cuscenza. Sindirizza dà à Mutivu lampi di Light in rari occasioni per l'omu, è questi lampi sò intuizioni, insegnamenti da l'internu, riguardu à un sughjettu o una cosa. Venenu à Mutivu da u cuntata di autunus, e poi à l'omu attraversu u cuntata of Mutivu. Sindirizza e I-nessunità in i so trattendu à l'altru sò i dui aspetti di u sapè. Quandu un latu agisce, l'altru rinforza è amplifica l'azzioni. Quandu I-nessunità hè in evidenza, a cunniscenza di autunus hè daretu à questu I-nessunità; quandu autunus atti, u identità è a finezza hè daretu à a cunniscenza. Sindirizza e I-nessunità sferenze unu à l'altru in quellu I-nessunità hè un cunsciente, persistente identità senza principiu o fine, è autunus hè a cunniscenza senza inizià, finisce o rompe; ma autunus e I-nessunità sò listessi in chì a cunniscenza è a identità ùn pò micca agisce senza l'altru.

Di sta cunniscenza autunus rende disponibile à traversu dirittu solu ciò chì si riferisce à a porzione di u facciu in l'umanu in a performance di a so duveri è ciò chì si riferisce à sè stessu cum'è autunus, quandu l'omu si preparà per riceve tanta cunniscenza.

Sindirizza e I-nessunità sò rilativi à nurmativa da quale ricevenu Light. Stanu à u Light, è per quessa sò in nurmativa. Ùn stanu micca in a pienezza di u Light, ma stanu sempre chjaru Light. Danu u Light à u noetic atmosfera, cunservallu quì, è dopu à u Light hè stata fatta inattachable chì puderanu restituisce à u nurmativa. Sindirizza, è in un gradu menu I-nessunità, prublemi Light in a atmosfera mentale.

Un omu pò esse diventà cunsciente di a prisenza di I-nessunità. Hè ancu pussibule, ma hè improbabile, chì ellu entra in cuntattu autunus. Ancu s'ellu ùn pò micca entra cusì in cuntattu per i so propii sforzi, però, se ellu hà fattu un sforzu abbastanza in quella direzzione, autunus a capiscerà quandu u lasciarà esse cunsciente di ella. Allora l'omu hà un standard di ellu stessu cum'è quellu chì hè cunsciente in l'eternu senza cambiamentu o rumpiu, chì si distingue da ellu stessu cum'è u umanu di curta durazione cumposta di ghjorni è di notte è cunsciente solu di e so ore di vigilia. Hè maravigliatu da a vastità è a verità di a cunniscenza chì hè propiu, è micca ancu ellu cum'è umanu. Diventa cunsciente di stu identità è cunniscenza per l'azzione di u cuntata of I-nessunità e lu cuntata di autunus, micca per a so propria volizione ma da u razia of I-nessunità e autunus, chì li usanu per fà lu cunsciente.

L'organu di I-nessunità hè a mità posteriore di u corpu pituitariu è l'organu per autunus hè u corpu pineale, in u cervellu, (Fig. VI-A, a). Mentre l'usu di questi organi ùn hè micca statu usurpatu, cum'è l'usu di u cori da paru e desideriu, Eppuru ùn sò micca in usu, eccettu in u limitu limitatu in quale un umanu hè permessu di esse cunsciente di ellu stessu. Ci hè, però, una usurpazione di u cervellu, chì deve esse usata noetic scopi ma hè adupratu da u cori è di i pulmoni in pascenu nantu à e cose fisiche Tali pascenu si deve esse fattu in un cervellu pelvic, avà degeneratu è inoperativu, eccettu u trimavanu.

lu sapè hè in u noetic atmosfera chì scorri cum'è u noetic rispiru. lu noetic rispiru hè intelligente-a materia è dunque ùn s'assumiglia in nessun modu rispiru. lu noetic rispiru flussi in u mentale è chì scorri in i psichi rispiru è chì in u fisicu rispiru.

In u fisicu rispiru l noetic rispiru principia u germe lunare, dendu Light à un passaghju unità of a materia di u di luce mondu in u sistema generativu di u corpu fisicu. U noetic rispiru ùn hè micca travagliu direttamente, ma per via di e respirazioni mentali è psichiche è infine attraversu a currente radiante di u soffiu fisicu dà Light à a unità in u radiante a materia in u cervellu, chì hè cusì fattu germe lunare. lu noetic alè, travagliendu attraversu questu sopra à u focu di l'aspirazione quandu questu ascende a spina, piglia u Light chì hè salvatu automaticamente ogni mese, di ritornu à u cervellu. U noetic u soffiu porta ancu a germe solariu, chì hè una parte di u noetic atmosfera purtatu chjaru Light, falà è finu à a spine durante u a vita di u corpu.

lu noetic atmosfera ùn hè micca a materia di u di luce mondu. Hè intelligente-a materia è appartene à a Unità Triune. In u atmosferaI-nessunità e autunus, l ' noetic rispiru e lu Light di u nurmativa. Permette i mentali, psichichi è fisici atmosfere è u corpu fisicu, è tutti questi stanu mantene avanti rispiru di u noetic atmosfera U Light di u nurmativa hè in tuttu u noetic atmosfera è u Light impressa u intelligente-a materia in l'atmosfera. In a parte più bassa di u noetic atmosfera, induve sò i psichi è fisici atmosfere, l ' Light ùn hè perciutu, micca perchè ùn ci hè veramente micca Light, ma perchè u a materia in sti atmosfere ùn pò micca fà cuntattu cù u Light. A cundizione hè cum'è quella di un omu chì ùn pò micca vede perchè hè cecu, è micca perchè ùn ci hè di luce. lu noetic l 'atmosfera hè di mondu nuleticu, un nome datu à quellu chì unisce in a cunniscenza di a noetic atmosfere di tutti umani.

lu noetic atmosfera pò agisce in ogni parte di u di luce mundiali è affetta u elementari, l ' a materia e cose in quellu mondu, ma quessi ùn ponu micca azzione in atmosfera. lu Light in u noetic atmosfera afecta u a materia di u di luce mondu cusì chì a materia pari ellu stessu di luce e lu di luce un mondu senza ombre di culore incolore di luce. L'entità di u a vita, l ' furmulariu è i mondi fisichi, chì sò in a parti più bassa è più bassa di u noetic atmosfera, ùn affetta micca i noetic atmosfera; agiscenu solu in u atmosfera chì currisponde à u mondu in quale sò.

lu sapè e lu penseru di u Unità Triune sò perfetti. U facciu ùn hè micca perfettu. U duviri di u facciu hè di fà sè stessu perfettu, sottu a guida di penseru. paru e desideriu deve identificà è isolà, per esse cunsciente chì sò distinti da u corpu è a natura.

In un umanu paru e desideriu ùn sò micca cusì cunsciente. Un umanu hè, però, cunsciente ch'ellu hè cunsciente of paru è di desideriu, di pascenu è di un certu identità. A a morte perde ancu questu tramindui di quale hè cunsciente, perchè ùn pensa micca quellu chì hè cunsciente of or as duranti a vita. Se ellu penserà à quellu chì hè cunsciente as duranti a vita, serà cunsciente of è à u tempu of a morte. Tuttu u mondu duverebbe pruvà cunsciente di a so identità cù a soia Unità Triune à l ' tempu of a morte, fora di u corpu cù u so nome. Dopu ellu serà cunsciente di a so identità dopu a morte stati è sarà cunsciente di a so identità cume distintu da u corpu è di u so nome quand'ellu torna à esiste.

Essa cunsciente hè a prisenza di Consciousness in quellu chì hè consciente. Solu un facciu pò esse cuscente di esse cusciente, o ch'ella hè consciente. Nunda in a natura pò esse cusì cuscente. Unità di natura sò cuscenti solu cume funzioni è mai as ciò chì sò, nè sò cuscenti of i so funzioni. Ogni umanu hè, per dì, una apertura infinitesima in l'immensità indescrivibile di Consciousness.

Un omu ùn sanu micca quellu chì hè cunsciente da. Ellu sà chì ellu cunsciente, chì significa chì sapi chì hè. Questu hè l'unicu chì sapi daveru. Hè l'unicu chì sapi realtà. Ùn si sà à qualchissia o quale hè cunsciente as ellu. Ellu hè cunsciente of parechje cose, di soie paru, di a so vulintà, di i so pascenu è di i so identitàma, ùn hè micca cunsciente as sti cose. Ellu hè cunsciente of u so corpu, di e so parti, di i so sensi, è di a coordination di questi cum'è piacevuli o scuntenti, interessanti o indifferenti. Ùn hè micca cunsciente of tuttu ci hè in u so corpu, nè di u modu di u quale unità in u corpu sò cunsciente as i so funzioni. Ùn hè micca cunsciente as i so sensi. Ellu hè cunsciente di l’oggetti perciuti, ma micca di u modu in chì li percepisce. Ùn hè micca cunsciente di u modu in quali l'organi di sensu agiscenu, i sensi travagliu, a natura-a materia hè affettatu, u forma di respirazione opera è u facciu riazzioni Ùn hè micca cunsciente di ciò chì e cose sò in realtà, ma hè cunsciente solu di certe impressioni chì sò fatti nantu à ellu da a percepzione di queste cose. Ellu hè cunsciente of coordination, ma ùn pò mai esse cunsciente as coordination, cum'è duluri e piacèfami è sete, àmanu è odiu, gioia, dulore, penombra è ambizione.

Quellu in l'omu chì hè cunsciente chì hè cunsciente, hè l'aspettu di u facciu chì hè paru è l'aspettu chì hè desideriu. Dunque of quale hè cunsciente hè u corpu chì hè a natura. Stu cuntattu di a natura cù u facciu produce un apparenza chì disabilita l'omu da si distingue cum'è esseru cunsciente, è cum'è distinta da u corpu in quantu a natura. lu facciu in u umanu ùn pò micca esse cunsciente as essendu cunsciente, mentre ch'ellu hè cunsciente of chì hè cunsciente. Ùn pò esse micca cunsciente as facciu mentre hè cunsciente of a natura. Quellu in l'omu chì hè cunsciente chì hè cunsciente, deve scumpressate da u corpu di quale hè cunsciente, per diventà cunsciente as stessu. Dunque, hè necessariu per paru distinguì, identificà, sè stessu, per sapè chì sà ciò chì hè, è a sà chì ùn hè micca a natura. Sta porzione di u facciu chì hè cunsciente chì hè cunsciente, bisognu di no pascenu esse cusì cunsciente. Esse cunsciente of a natura hà bisognu à u pascenu di u mente-corpu. Esse cunsciente of stessu as paru hà bisognu à u pascenu di u sensazione-mente senza interferenza da u mente-corpu. Per quellu, u sensazione-mente, hè fattu cunsciente chì hè paru. À mezu à pascenu di u desideriu-menti hè fatta cunsciente chì hè desideriu. In esse solu cunsciente of a natura or of paru or of desideriu, sti menti sò passivi. Sò da esse attivu per esse ricunnosce a natura cum'è funziunamentu, o paru cum'è funziunamentu, o desideriu cum'è funziunamentu.

di l ' facciu in l'omu per diventà più di semplice cunsciente chì hè cunsciente, paru deve pensà à sè stessu cù u sensazione-mente è senza u mente-corpu. Quandu unu pensa, ellu hè cunsciente of coordination è di più nunda. Questu significa chì impressioni da l'oggetti di a natura cuntattu è grippa paru e mentre sò cusì gripped sò coordination è ùn sò micca distinti paru. chistu pascenu hè fattu cù u mente-corpu. lu sensazione-mente e lu desideriu-menti sò, per cusì parlà, limpule è flabby. Per u facciu esse cunsciente as ciò chì hè, ùn deve micca esse cunsciente of coordination. Per paru cunnosce si as paru quandu hè liberu, deve prima capisce o rializà si stessu in u corpu.

Par piantà coordination, unu deve piantà l'usu di u mente-corpu è unu face questu per disconnect u forma di respirazione da quale u coordination entra. Questu hè fattu da una attenzione indivisa à pascenu cù u sensazione-mente, On paru solu. Quandu unu hè successu in pascenu cù u sensazione-mente solu, un ùn hè micca affattu cunsciente of a natura, ma scopre à ellu stessu as paru. Eccu a introduzione di u facciu in u umanu per ellu stessu, è hè u principiu di Autucunniscenza. U sistema per unu pò pensà senza creà pinsamenti o di pensà cusì chì unu avarà Autucunniscenza, hè basatu annantu à l'essenza di unu cunsciente è à diventà cunsciente in gradi più altu per l'usu di u sensazione-mente. Dopu unu hè diventatu cunsciente di sè stessu as paru, vale à dì, hà liberatu paru, è hà stallatu sè stessu cum'è indipendente da u corpu è a natura, ancu mentre cunsciente di u so corpu, hè qualificatu per esse cunsciente in gradi più alti. unu face cusì dendu l'attenzione indivisa à unu pascenu of desideriu. Tali pascenu chjama aduprendu u desideriu-menti. Quandu unu hè diventatu cunsciente di sè stessu as desideriu, vale à dì, hà liberatu desideriu, è hà stabilitu stessu as desideriu, cum'è esse indipendente di u corpu è a natura, ancu mentre cunsciente di u corpu, unu hè qualificatu per diventà cunsciente successivamente cum'è dirittu, Mutivu, I-nessunità e autunus. Dopu unu hè cunsciente as è cunnosce à sè stessu esse cumpletu Unità Triune. Questu hè l'ughjettu per esse uttene da u sistema di pascenu senza creà pinsamenti, vale à dì, senza attaccà si a natura.

Essa cunsciente quellu hè cunsciente hè, cum'è era, a puntu in a pienezza di u cerculu senza limiti Consciousness. Per parlà di puntu o circulu nantu à u latu intelligente hè una metafora, perchè punti, linee, anguli, superfici è cercli sò a natura-a materia, gradi di a natura-a materia. Sò presenza, throughness, in-ness è on-ness. Nantu à u latu intelligente ùn ci sò punti, è ùn ci hè nisun sviluppu in i circhuli. Ma punti, linee, anguli, superfici è cercli ponu esse aduprate cum'è I simboli. Sò precisi I simboli indicando u facciu's prugressu in esse cuscenti nantu à u latu intelligente. Ma hè sempre ricordatu chì sò I simboli, metafore cum'è parolla-diàlogu per i cose vivi in a natura, chì sò usati per designà e cose di u facciu, perchè ùn nisuna parolla-diàlogu di l ' facciu sò dispunibuli.

Cusì si pò dì chì tutte e pussibulità di cunnosce cumincianu da una metaforica puntu d'esse cunsciente. chistu puntu hè espansu à un cerculu, cum'è unu avanza in essiri cunsciente. U cercolu di u so esseru cunsciente hè sempre espansione mentre diventa cunsciente in gradi più alti, finu à chì ellu cunsciente cume u cerculu senza limiti Consciousness.

U sistema di pascenu senza creà pinsamenti hè basatu annantu à l'usu è a furmazione di sensazione-mente finu paru hè isolatu, è dopu annantu à l'usu successivu di l'altru menti esse cunsciente cum'è u Unità Triune. Essendu cusì cunsciente hè dopu in tuttu solu un picculu cercolu d'esse cunsciente. lu Unità Triune deve cuntinuà finu à ch'ella sia cunsciente as un intelligenza, è annantu è avanti finu à cunsciente as Consciousness.

Quellu chì porta cuntata ciò chì hè statu cusì risturatu, è assiduamente mette in pratica u sistema di pascenu, ora da esse trattatu, truvarà in ellu un modu per sviluppassi sè stessu à ciò chì puderia aspittà. Ci hà da vede un modu versu diventà unu cù qualunque sia a so più alta cuncettazione di Deità, vale à dì cù i so propii penseru e sapè, è cumu per ottene u più grande realizamentu pussibule per un umanu, chì hè: esse cunsciente of Consciousness.