The Word Foundation
Condividi a pagina



A DEMOCRAZIA hè autofinanza

Harold W. Percival

PART I

U BALLOTU - UN SIMBOLU

A demucrazia cumu hè praticata ùn hè micca per tuttu u populu; hè, dunque, micca una vera demucrazia. Hè praticatu cum'è u ghjocu o a battaglia di i puliticanti trà l'Ins è i "Fora". È a ghjente hè a preda di i battaglioni è sò l'audienza chì paganu per u ghjocu è chì sò inghjulatori è animatori è parlanti. I ghjucatori cumbattiscenu per l'uffizii per u putere persunale è u partitu è ​​a pirateria; è sfruttanu tutte e persone. Chistu ùn si pò chjamà demucrazia. À u megliu hè u guvernu par artifiziu è espedenza; hè un make-crede, una burla di a Democrazia. I guverni di populi emergenu da a zitiddina di a salvatica. Una "pulitica" caratteristica accumpagna a nascita di a demucrazia, cume dopu nascita seguita u parto.

U successu o u fallimentu di a demucrazia ùn dipende micca da i pulitici disonesti. I pulitichi sò solu ciò chì a pupulazione li face o permettenu esse. U successu o u fallimentu di a demucrazia, cume a civilisazione, depende principalmente di u populu. Sè u pòpulu ùn capisce micca chistu è si piglia, è a demucrazia ùn crecerà micca fora di u so statu salvaticu. Sutta altre forme di guvernu, a ghjente perde gradualmente u dirittu à pensà, sente, parle, è fà ciò chì vole o crederanu d'esse ghjustu.

Nisun putere ùn pò fà un omu esse ciò chì l'omu ùn si farà micca esse ellu. Nisun putere ùn pò fà a demucrazia per u populu. Se u populu deve avè una demucrazia, u guvernu deve esse fattu una demucrazia da u populu stessu.

A demucrazia hè di u guvernu da u pòpulu, in u quale u putere suvranu hè pussutu è esercitatu da u pòpulu, attraversu quelli chì u populu scegli trà ellu stessu d'avè cum'è rapprisintanti. È quelli di e persone scelte per guvernà sò investiti solu cù u putere chì li dà per parlà per u populu è per guvernà per a vuluntà è u putere di u populu, à traversu u votu di u so populu per votu.

U votu ùn hè micca solu un fogliu stampatu nantu à quale l'elettore face e so marche, è quale cascà in una casella. U voto hè un simbulu preziosu: un simbulu di ciò chì hè destinatu à esse l'ultima civilisazione più alta di l'omu; un simbulu chì deve esse valutatu sopra a nascita o una pruprietà o un rangu o una festa o una classe. Hè un simbulu di l'ultima prova in a civilisazione di u putere di l'elettore; è di u so curagiu, u so onore, è a so onestà; è di a so rispunsabilità, u so dirittu, è a so libertà. Hè un simbulu datu da u pòpulu cum'è una fiducia sacra riposita in ogni membru di u populu, u simbulu chì ugnunu di i populi s'impegna à aduprà u dirittu è u dirittu attribuitu à ellu da u so votu, a forza è a putenza di priservà. , sottu a legge è a ghjustizia, i diritti uguali è a libertà per ognunu è per l'integrità di tutte e persone cum'è un populu.

Cosa vurperà un omu di vende o di neguzià u so votu è perde cusì a perdita di u putere è u valore di u so votu, di falli in curagiu, di perde u sensu di l'onore, di esse onestariu per ellu stessu, di perde a so responsabilità, è perde a so libertà, è, facendu cusì, per tradisce a fiducia sacra riposata in ellu cum'è unu di i persone per priservà l'integrità di tutte e persone votendu secondu u so propiu ghjudiziu, senza teme è senza corruzzione o prezzu?

U voto hè un strumentu troppu sacru à l'integrità di u guvernu da u populu per esse affidatu à quelli chì s'opponenu à a demucrazia, o à l'incompetenti. L'incompetenti sò cum'è zitelli, per esse curati è prutetti, ma ùn permettenu micca esse fatturi à determinà u guvernu finu à quandu ponu esse qualificati è avè u dirittu di vutà.

U dirittu di u votu ùn hè micca esse determinatu da a nascita o a ricchezza o di favore. U dirittu di vutà hè dimustratu per l'onestà è a verità in e parolle è in atti, cum'è evidenzatu in a vita quotidiana; è cumprinzendu è rispunsevule, cumu dimustratu da a propria cunniscenza è l'interessu in u benessimu publicu, è da u mantenimentu di i so cuntratti.